Ziua Europei și Ziua Independenței de Stat, sărbătorite simultan, aduc în prim-plan trecutul, prezentul și viitorul unei națiuni aflate la intersecția marilor proiecte politice ale continentului
București, 9 mai 2025 – În fiecare an, pe 9 mai, România trăiește o zi cu semnificații multiple, în care memoria istorică se împletește cu viziunea europeană asupra viitorului. Este o zi în care sunt celebrate, în același timp, Ziua Independenței de Stat, marcată începând cu 1877, și Ziua Europei, instituită în 1950, două repere care spun povești diferite, dar complementare, despre identitate, suveranitate și solidaritate.
Ziua Independenței: actul fondator al statului român modern
Într-un moment de profundă tensiune geopolitică în Balcani, la 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea în Parlamentul României o declarație istorică:
„Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.”
Prin aceste cuvinte, România își afirma oficial independența față de Imperiul Otoman, rupând o legătură de suzeranitate care durase mai bine de patru secole. Deși declarația avea să fie urmată de o confruntare militară – Războiul de Independență (1877–1878) – ea reprezenta începutul unei etape esențiale în construcția statului român modern.
Independența avea să fie recunoscută oficial la nivel internațional un an mai târziu, în cadrul Congresului de la Berlin (1878), iar România își consolida astfel poziția pe harta Europei ca stat suveran, cu ambiții moderne și cu o identitate politică distinctă.
Ziua Europei: o viziune pentru pace și unitate
La exact 73 de ani după declararea independenței României, o altă dată de 9 mai – cea din 1950 – avea să devină simbolică pentru întreaga Europă. Atunci, în plin context postbelic, ministrul francez de externe Robert Schuman lansa un apel istoric:
„Pacea mondială nu poate fi salvgardată decât prin eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință.”
Această Declarație Schuman propunea punerea în comun a industriilor de cărbune și oțel ale Franței și Germaniei, cu scopul de a face războiul „nu doar de neconceput, ci imposibil”. A fost primul pas spre ceea ce astăzi este Uniunea Europeană – un proiect politic, economic și valoric de anvergură continentală.
️ 9 Mai: triplă semnificație istorică
Ziua de 9 mai nu aduce în prim-plan doar Independența României și integrarea europeană, ci și Ziua Victoriei în Europa, comemorarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial în 1945. Pentru România, această zi devine astfel un triplu simbol: eliberare națională, reconciliere europeană, memorie colectivă.
Un echilibru între identitate națională și apartenență europeană
Pentru România, 9 mai nu este doar o zi de ceremonie, ci și o ocazie de reflecție. Declarația de independență din 1877 a marcat desprinderea de un imperiu, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a presupus un nou tip de angajament – unul voluntar și orientat spre cooperare, nu subordonare.
Această dublă dimensiune ridică întrebări esențiale: Cum își poate păstra România autonomia decizională, într-un cadru european tot mai integrat? Cum gestionează tensiunea dintre interesele naționale și politicile comune ale UE?
Între trecutul de foc și viitorul comun
9 mai este, pentru România, o punte între lupta pentru independență și idealul cooperării europene. Este o zi care nu aparține doar istoriei, ci și viitorului. Într-un context internațional tot mai volatil, cu provocări ce variază de la securitate militară la transformări tehnologice, asumarea unei duble identități – națională și europeană – rămâne una dintre cele mai importante mize ale prezentului.
