Reprezentantul MADR susține o prelegere interactivă despre provocările și oportunitățile agriculturii ecologice în România
O generație nouă, pentru o agricultură nouă
Viitorul agriculturii românești s-a aflat astăzi în centrul unei întâlniri neconvenționale între administrație și mediul universitar. Viorel Morărescu, director în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și ambasador al agriculturii ecologice din România, a susținut o prelegere interactivă în fața studenților Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Evenimentul, desfășurat în data de 19 mai 2025, a adus în atenție teme de actualitate precum tranziția către un sistem alimentar sustenabil, impactul Pactului Verde European asupra fermierilor români și rolul crucial al tinerilor în reformarea sistemului agroalimentar. Dialogul direct cu studenții a fost văzut de organizatori nu doar ca un exercițiu didactic, ci ca un semn de deschidere reală a autorităților către generațiile care vor modela politicile viitorului.
Agricultura ecologică – o șansă pentru România?
Tema principală a prelegerii – agricultura ecologică – nu a fost aleasă întâmplător. România, cu un potențial agricol considerabil, dar încă insuficient valorificat în cheie ecologică, se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea consumatorilor, dar și din partea noilor directive europene. Potrivit lui Morărescu, agricultura ecologică nu este doar o alternativă sustenabilă, ci „un model viabil de dezvoltare durabilă”, cu beneficii directe pentru mediu, sănătate și economie rurală.
„Implicarea tinerilor în sectorul agroalimentar este vitală pentru viitorul agriculturii românești. Agricultura ecologică oferă un model viabil de dezvoltare durabilă, iar formarea unor generații tinere, bine informate și motivate reprezintă un obiectiv pentru dezvoltarea unui mediu sănătos și o alimentație sigură și de calitate”,
a declarat Viorel Morărescu în cadrul întâlnirii.
Declarația vine în contextul în care agricultura ecologică în România rămâne, în ciuda creșterii constante din ultimii ani, departe de obiectivele asumate la nivel european. Datele din 2023 arătau că suprafața agricolă ecologică reprezenta doar aproximativ 4% din totalul exploatațiilor agricole – cu mult sub media europeană de 10,5%.
Planul Național pentru Agricultura Ecologică: promisiuni și direcții
Printre punctele de interes ale întâlnirii s-a numărat și prezentarea Planului Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice din România – un document strategic elaborat de MADR pentru perioada 2023–2027, care urmărește alinierea la țintele Pactului Verde European.
Printre obiectivele planului se numără:
-
Creșterea suprafeței cultivate ecologic până la cel puțin 10% din totalul terenurilor agricole până în 2030
-
Sprijinirea formării profesionale pentru fermierii ecologici
-
Promovarea consumului intern de produse ecologice
-
Dezvoltarea de bio-districte – zone agroalimentare locale care respectă principiile agriculturii ecologice, integrate în economia circulară și în politicile de dezvoltare rurală
Aceste bio-districte sunt deja un model de succes în țări precum Italia sau Franța, unde au contribuit la revitalizarea rurală și la conectarea producătorilor cu consumatorii locali, prin rețele scurte de aprovizionare.
Studenții, între curiozitate și realism
Discuția cu studenții s-a dorit una deschisă și aplicată. Viorel Morărescu a încurajat întrebările și opiniile critice, punând accent pe nevoia de gândire strategică în agricultură. Printre temele ridicate de tineri s-au aflat barierele birocratice pentru micii fermieri, lipsa de infrastructură pentru distribuția locală și accesul dificil la finanțări europene pentru exploatațiile ecologice de mici dimensiuni.
Răspunsurile oficialului MADR au reliefat, pe de o parte, recunoașterea problemelor structurale din sistem, dar și speranța că noile generații pot contribui la rezolvarea lor.
„Dialogul cu mediul academic nu este doar un exercițiu formal, ci o cale esențială pentru a construi punți între politicile publice și realitățile din teren”,
a adăugat Morărescu.
Agricultura ecologică în România: de la strategie la implementare
Oportunități europene, dificultăți locale
În contextul Pactului Verde European și al strategiei „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork), statele membre UE sunt încurajate să își orienteze sistemele alimentare spre sustenabilitate, inclusiv prin extinderea agriculturii ecologice. România are acces la finanțări semnificative prin PAC (Politica Agricolă Comună), dar implementarea locală rămâne greoaie din cauza:
-
birocrației excesive
-
fragmentării terenurilor agricole
-
lipsei de personal specializat în administrația publică locală
-
absenței unor canale de marketing eficiente pentru produsele ecologice
Lipsa cererii interne – un obstacol major
Un alt aspect esențial este nivelul scăzut al consumului intern de produse ecologice. Deși cererea este în creștere în marile orașe, aceasta rămâne modestă comparativ cu alte țări europene, în special din cauza prețurilor mai mari și a unei informări insuficiente a consumatorului mediu.
Educarea tinerilor – soluție pe termen lung
În acest context, inițiativele precum cea de la ASE sunt binevenite, oferind nu doar informații teoretice, ci și o perspectivă asupra modului în care tinerii economiști pot contribui la transformarea sistemului agroalimentar: ca antreprenori, funcționari publici, consultanți sau cercetători.
„Avem nevoie de un nou tip de expert în agricultură – unul care înțelege legătura dintre economie, mediu și politicile publice”,
a punctat Morărescu.
Agricultura ecologică – între strategie și realitate
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, agricultura ecologică românească are de parcurs un drum lung până la maturitate. Promovarea unui dialog autentic cu mediul academic și implicarea tinerilor reprezintă pași importanți, dar insuficienți fără reforme mai ample la nivel de infrastructură, finanțare și piață.
Evenimentul de la ASE este un semn că aceste teme încep să capete vizibilitate în spațiul public și că tinerii devin actori relevanți în dezbaterea despre viitorul agriculturii. Rămâne de văzut dacă promisiunile formulate astăzi vor fi urmate de acțiuni coerente în următorii ani.
