75% dintre bolile de inimă pot fi prevenite. Cardiolog: „Cei mai mulți factori de risc țin de stilul nostru de viață”

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în România, iar specialiștii atrag atenția că tot mai multe cazuri grave apar și la persoane sub 65 de ani. Vestea bună este că o mare parte dintre factorii de risc pot fi controlați.

Potrivit medicului cardiolog dr. Nicoleta Tascan, peste 75% dintre bolile cardiovasculare au la bază factori de risc modificabili, ceea ce înseamnă că prevenția, stilul de viață și controalele medicale regulate pot schimba semnificativ evoluția unei persoane.

Ce simptome ar trebui să ne trimită la cardiolog

Printre semnele care nu trebuie ignorate se numără oboseala neobișnuită, scăderea toleranței la efort, senzația de lipsă de aer, palpitațiile și durerile toracice, mai ales atunci când apar la efort sau în situații de stres.

De asemenea, pot apărea dureri care iradiază spre brațul stâng sau mandibulă, amețeli, cefalee, tulburări de vedere sau zgomote anormale în urechi.

Persistența unor astfel de simptome trebuie să determine prezentarea la medic pentru investigații suplimentare.

Ce analize sunt recomandate anual

Medicul cardiolog recomandă ca, anual, fiecare persoană să efectueze un set de analize uzuale de sânge care să includă, printre altele:

• colesterol total;
• trigliceride;
• LDL colesterol;
• HDL colesterol;
• glicemie;
• hemoglobină glicozilată;
• proteina C reactivă ultrasensibilă, atunci când medicul consideră necesar.

Aceste analize pot ajuta la depistarea din timp a unor factori precum dislipidemia, prediabetul, diabetul sau inflamația cronică.

Primul consult cardiologic de rutină, în jurul vârstei de 40 de ani

Pentru persoanele fără probleme cardiace cunoscute, un prim consult cardiologic de rutină este recomandat în jurul vârstei de 40 de ani.

Consultația poate include discuția despre simptome și istoricul medical personal și familial, măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe, auscultația inimii, palparea pulsurilor, electrocardiograma și ecografia cardiacă.

Dacă pacientul este sănătos și nu prezintă factori de risc importanți, controalele pot fi repetate la intervale mai mari. În schimb, în cazul celor cu antecedente familiale semnificative sau factori de risc cardiovascular, evaluările pot fi necesare mai devreme și mai frecvent.

După vârsta de 50-60 de ani, medicii recomandă o evaluare cardiologică anuală, chiar și în absența simptomelor.

Ce investigații suplimentare pot fi recomandate

În funcție de simptome și de rezultatele consultației, cardiologul poate recomanda investigații suplimentare precum:

• Holter ECG;
• monitorizarea tensiunii arteriale timp de 24 de ore;
• test ECG de efort;
• ecocardiografie de efort;
• ecografie Doppler vasculară;
• CT coronarian;
• RMN cardiac;
• angiografie coronariană sau arterială.

Stilul de viață, principalul factor care poate fi schimbat

Cei mai mulți factori de risc cardiovascular pot fi influențați direct de modul în care trăim.

Printre cei mai importanți se numără:

• sedentarismul;
• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• alimentația nesănătoasă;
• obezitatea, în special cea abdominală;
• hipertensiunea arterială;
• diabetul;
• dislipidemia;
• stresul și anxietatea.

Vârsta, sexul și ereditatea nu pot fi modificate, însă ceilalți factori pot fi corectați prin schimbarea stilului de viață sau prin tratament, acolo unde este necesar.

Inima poate fi afectată și de alte boli

Afecțiunile cardiovasculare nu apar întotdeauna izolat. Uneori, inima poate fi afectată ca urmare a altor boli sau terapii.

Printre afecțiunile care pot crește riscul cardiac se numără hipertensiunea arterială, diabetul, boala renală cronică, unele boli endocrine, bolile oncologice și tratamentele aferente, afecțiunile hematologice și bolile reumatologice.

De asemenea, depresia, anxietatea și consumul unor substanțe psihoactive pot avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare.

Prevenția modernă înseamnă evaluarea riscului

Medicina modernă pune un accent tot mai mare pe evaluarea riscului cardiovascular înainte de apariția bolii.

În practică sunt utilizate metode precum diagramele SCORE, care estimează riscul de evenimente cardiovasculare în următorii 10 ani, luând în calcul factori precum vârsta, sexul, tensiunea arterială, colesterolul și statutul de fumător.

În anumite situații, testarea genetică poate aduce informații suplimentare privind predispoziția pentru boli cardiovasculare și poate ajuta la stabilirea unor strategii personalizate de monitorizare și prevenție.

Prevenția trebuie să înceapă din copilărie

Specialiștii atrag atenția că obiceiurile sănătoase ar trebui formate încă din copilărie.

Sedentarismul, obezitatea și alimentația dezechilibrată la vârste mici pot favoriza apariția bolilor cardiovasculare la maturitate sau chiar mai devreme.

Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, gestionarea stresului și controalele medicale periodice sunt principalele măsuri recomandate pentru reducerea riscului cardiovascular.

România are o strategie națională pentru combaterea bolilor cardiovasculare

Guvernul României a aprobat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, care include măsuri pentru prevenție, diagnostic precoce, tratament integrat și reabilitarea pacienților.

Mesajul specialiștilor este unul clar: bolile inimii nu pot fi eliminate complet, însă o mare parte dintre riscuri pot fi reduse prin alegeri făcute zi de zi și prin monitorizarea periodică a stării de sănătate.