Într-un colț pitoresc al Moldovei, în jurul actualului oraș Piatra Neamț, istoria antică încă își face simțită prezența. Două cetăți dacice – Bâtca Doamnei și Cozla – formau cândva un sistem defensiv impresionant, menit să apere Valea Bistriței și să servească drept centru politic și economic pentru comunitățile geto-dacice din zonă. Astăzi, una dintre ele – Bâtca Doamnei – mai păstrează urme vizibile și atrage turiști pasionați de arheologie. Cealaltă – cetatea de pe Cozla – a fost complet distrusă, devenind o prezență fantomatică în peisajul urban și o pierdere dureroasă pentru patrimoniul istoric al României.
Cetatea Bâtca Doamnei – o relicvă a trecutului dacic
Situată la aproximativ 4 kilometri sud-vest de municipiul Piatra Neamț, Cetatea Dacică Bâtca Doamnei (cunoscută în antichitate sub numele de Petrodava) se înalță pe un pinten al Muntelui Doamnei, la o altitudine de 457 de metri. Poziția strategică oferea o vedere amplă asupra Văii Bistriței, ceea ce transforma locul într-un bastion de apărare esențial în rețeaua de fortificații dacice din estul Daciei.
Primele săpături arheologice au fost realizate în 1928 de către Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra Neamț. Aceste cercetări au fost continuate și extinse începând cu anul 1957, scoțând la iveală două niveluri distincte de locuire: unul datând din secolul al II-lea î.Hr., iar celălalt din perioada cuprinsă între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr.
Artefactele descoperite – ceramică, arme, unelte, obiecte de podoabă – confirmă statutul de centru urban și militar al cetății. De asemenea, mențiunea Petrodava în lucrarea „Geographia” a geografului Ptolemeu întărește ideea că această fortificație era un punct de referință în sistemul defensiv și administrativ al Daciei.
Cetatea de pe Cozla – o fortificație uitată și distrusă
În contrast cu Bâtca Doamnei, cetatea dacică de pe Cozla nu mai există fizic astăzi. Situată pe dealul Cozla, în apropierea centrului orașului Piatra Neamț, această fortificație făcea parte din același sistem defensiv dacic. Cozla, împreună cu Bâtca Doamnei și Piatra Șoimului – Calu, supraveghea Valea Bistriței și asigura protecția unei zone strategice a regatului dac.
Cetatea de pe Cozla este considerată de istorici o „soră geamănă” a Bâtcii Doamnei, cu un rol complementar în apărarea regiunii. Din păcate, vestigiile sale au fost complet distruse în prima parte a secolului XX, în urma unor lucrări de amenajare care au dus la construirea unui restaurant – cunoscut în epocă sub denumirea de „Cercul Gospodinelor”. Această decizie urbanistică, lipsită de viziune patrimonială, a dus la pierderea ireversibilă a unei piese importante din mozaicul dacic al Moldovei.
Astăzi, nu mai există urme vizibile ale cetății de pe Cozla, iar existența ei este susținută doar de cercetări vechi și de memoria colectivă. În lipsa unei protecții arheologice și a unei documentări complete la momentul distrugerii, cetatea a fost „îngropată” nu doar fizic, ci și simbolic.
O rețea defensivă bine pusă la punct
Legătura dintre cele două cetăți – Bâtca Doamnei și Cozla – nu este doar geografică, ci și strategică. Ele făceau parte dintr-un ansamblu de fortificații care includea și cetatea de la Piatra Șoimului – Calu. Scopul acestei rețele era clar: controlul unui culoar natural – Valea Bistriței – ce asigura legătura între estul și centrul Daciei.
Acest sistem sugerează existența unei forme de organizare militară și administrativă bine definite, cu puncte de semnalizare, locuri de refugiu și centre de comandă. Burebista și, mai târziu, Decebal ar fi consolidat aceste structuri pentru a proteja granițele și a asigura continuitatea culturală și politică a Daciei.
️ Ce mai putem vedea astăzi
Dacă Bâtca Doamnei își păstrează farmecul prin ruinele sale tăcute, Cozla oferă doar o priveliște frumoasă. De pe platoul dealului, vizitatorii pot admira întreg orașul Piatra Neamț, lacul de acumulare Bâtca Doamnei și munții din jur. În lipsa unui marcaj sau panou informativ, puțini turiști știu că sub pașii lor s-ar fi putut afla, cândva, zidurile unei cetăți dacice.
Absența unei evidențe vizibile nu înseamnă, însă, că importanța istorică a fost ștearsă. Dimpotrivă, aceasta scoate în evidență nevoia acută de conservare și valorizare a patrimoniului istoric, mai ales în cazul siturilor vulnerabile sau deja afectate de intervențiile moderne.
️ Între redescoperire și uitare
Povestea celor două cetăți – una încă vie prin vestigii, cealaltă pierdută în timp – este și o lecție despre modul în care gestionăm memoria colectivă și patrimoniul național. Bâtca Doamnei poate fi vizitată, cercetată și promovată. Cozla poate fi doar povestită. Această diferență pune în lumină contrastul dureros între conservare și neglijență, între responsabilitate și uitare.
Cetățile dacice de la Bâtca Doamnei și Cozla au fost, cândva, puncte-cheie în arhitectura defensivă și politică a Daciei de Est. Astăzi, ele sunt simboluri ale trecutului – una palpabilă, cealaltă dispărută. Împreună, spun o poveste despre putere, strategie, viață cotidiană și… pierdere.
Recunoașterea și promovarea acestor locuri ar trebui să fie o prioritate, nu doar pentru specialiști, ci și pentru comunitățile locale și autorități. Adevărul este simplu: un popor care își uită cetățile, riscă să-și piardă și identitatea.
Să păstrăm vie istoria acolo unde mai poate fi atinsă. Și să nu uităm niciodată ce s-a pierdut din neatenție.
