În cadrul acestei ședințe s-au prezentat materiale de interes public di n partea Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț și Direcția pentru Cultură Neamț.
1. Informare privind modul de realizare a atribuțiilor din domeniul de competență Direcția Județeană pentru Cultură Neamț este un serviciu public deconcentrat al Ministerului Culturii, cu personalitate juridică, al cărei scop principal este realizarea prerogativelor specifice domeniului culturii și patrimoniului național, implementarea Strategiei și politicilor elaborate de minister, la nivelul județului de competență.
Obiectul de activitate al instituție este protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național.
Potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2080/2012, în activitatea desfășurată, Direcția urmărește îndeplinirea unor obiective specifice, după cum urmează:
a) protejarea patrimoniului cultural, inclusiv a patrimoniului aparținând minorităților naționale;
b) asigurarea inventarierii și verificarea actualizării permanente a evidenței patrimoniului;
c) verificarea asigurării condițiilor prevăzute de legislația în vigoare privitoare la starea de conservare, a condițiilor de securitate și respectarea reglementărilor privind clasarea și circulația patrimoniului cultural mobil;
d) revitalizarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil, imobil și imaterial;
e) informarea cetățenilor în legătură cu legislația aplicabila domeniului său de competență.
Activitățile derulate de instituție au la bază o serie de atribuții principale, ce decurg din legislație specifică domeniului:
a)îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului cultural național;
b) colaborează cu autoritățile publice și cu instituțiile specializate pentru protejarea și punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural național și aplică în acest sens prevederile legale în domeniu;
c) efectuează din proprie inițiativă și participă, la cererea autorităților abilitate și împreună cu acestea, la acțiuni de control al respectării avizelor emise de MC și al legislației privitoare la protejarea patrimoniului cultural.
d)participă, la cererea autorităților abilitate și împreună cu acestea, la acțiuni de control al respectării legislației privind dreptul de autor și drepturile conexe;
e)solicită și primesc, în condițiile legii, în nume propriu sau în numele și pentru Ministerul Culturii și Patrimoniului National, de la autorități ale administrației publice, de la instituții publice și de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al
artelor și informării publice, date și informații necesare pentru exercitarea atribuțiilor ce le revin;
f)controlează respectarea îndeplinirii obligațiilor de plată a contribuțiilor la Fondul Cultural
National, în condițiile și la termenele stabilite prin lege;
g) colaborează cu organele abilitate de lege pentru combaterea activității infracționale în domeniul patrimoniului cultural național;
h) sesizează organele de cercetare penală ori de câte ori în urma controlului efectuat se constată încălcări ale dispozițiilor legale în domeniul protejării patrimoniului cultural național, de natură să atragă răspunderea penală și se constituie, atunci când este cazul, parte civilă în procesul penal;
i) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de ministrul culturii, potrivit competențelor legale ce le revin.
În scopul îndeplinirii atribuțiilor legale, instituția dispune de o serie de resurse:
– Resurse legislative: acte normative emise de Ministerul Culturii în domeniul de competență, in temeiul cărora instituția își desfășoară activitatea;
– Resurse umane: situația posturilor a rămas neschimbată față de anul trecut. Astfel, deși în Organigramă este prevăzut un total de 6 posturi, 2 sunt vacante, întrucât nu au fost bugetate pentru a putea fi ocupate. Numărul de posturi a rămas mult subdimensionat, raportat la problematica diversă și la volumul mare de muncă din instituție;
– Resurse financiare: bugetul instituției are două componente: sursa A (buget de Stat) și sursa E (buget de venituri proprii). Veniturile proprii încasate în cursul anului 2021 au fost în sumă de 97.346 lei.
– Resurse logistice: În urma achizițiilor desfășurate, fiecare angajat are computer/laptop și câte două imprimante (alb negru și color) iar personalul din cele două compartimente de specialitate și directorul au fiecare câte un aparat foto digital, pentru activitatea desfășurată
în teren.
– Parcul auto: În anul 2016, DJC Neamț a întocmit și transmis o notă de fundamentare către Ministerul Culturii privind necesitatea achiziționării unui autoturism nou, de teren, având în vedere că vechiul mijloc de transport, Dacia Logan era uzat fizic și moral. Deși
investiția a fost aprobată, suma necesară achiziției autoturismului nu a fost alocată în buget. Prin urmare, din veniturile proprii adunate în perioada 2016-2021, în luna decembrie 2021 am reușit să achiziționăm un nou autoturism, marca Dacia Duster 4×4, fapt ce a intensificat
deplasările în teren ale personalului de specialitate și a lărgit aria de acoperire a acestora, în sensul că pot fi verificate mai des și obiectivele situate în zone de relief accidentat. Valoarea investiției: 90.000 lei
2. Prezentarea și analizarea stadiului implementării programelor, politicilor, strategiilor și planurilor de acțiune adoptate la nivel național, de la nivelul județului Neamț
În activitatea desfășurată de DJC Neamț în anul 2021, în pofida continuării restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-COV 2, s-a urmărit
monitorizarea permanentă a stării de conservare a patrimoniului cultural din județ, acordarea de consultanță pentru obținerea fondurilor necesare și realizarea lucrărilor de întreținere a obiectivelor și bunurilor mobile ale patrimoniului cultural.
Pentru exercitarea atribuțiilor specifice domeniului de activitate, DJC Neamț a desfășurat, pe parcursul anului 2021, 23 acțiuni, repartizate inegal în cele trei categorii principale ale patrimoniului cultural: imobil și arheologie, mobil și imaterial.
A. În domeniul protejării patrimoniului cultural național mobil și imaterial, legislația în vigoare este, în mare parte, cea adoptată în anii 2000 și nu a fost adaptată și actualizată situației la zi.
1. Astfel, în cazul bunurilor culturale mobile, sunt protejate prin lege doar cele care au regimul juridic de bunuri clasate: există două categorii de bunuri culturale mobile clasate, cele aflate în categoria ”Fond” (de importanță locală) și cele din categoria ”Tezaur” (de importanță națională).
În județul Neamț, bunurile culturale mobile clasate se află în proprietatea Consiliului Județean Neamț și în administrarea Complexului Muzeal Național Neamț, instituție care asigură conservarea, cercetarea și valorificarea acestora. Un singur bun cultural mobil clasat
este în proprietatea unei persoane fizice (monedă medievală tip taler din argint datată 1641 și emisă de fosta Republică a Provinciilor Unite), cu precizarea că inițiativa clasării și expertiza necesară întocmirii dosarului au fost realizate de proprietar. Alte bunuri culturale
din județ, aflate în custodia parohiilor, mănăstirilor și în colecții muzeale particulare, nu au conform legii, același regim de protecție precum cele clasate. Așa s-a ajuns în situația ca icoanele pictate de Nicolae Grigorescu aflate în Muzeul Mănăstirii Agapia sau vechile obiecte de cult din inventarul bisericilor și mănăstirilor să nu beneficieze de același regim de protecție.
Pentru verificarea stării de conservare și a condițiilor de păstrare a bunurilor culturale mobile clasate, în anul 2021, în colaborare cu IPJ Neamț, a fost efectuat un amplu control la Complexul Muzeal Național Neamț. De asemenea, consilierul din compartimentul de
specialitate a efectuat verificări privind situația spațiilor de expunere și a bunurilor din 20 muzee/colecții muzeale aflate în proprietate publică sau privată ce figurează în baza de date a Ministerului Culturii, deși nu dețin bunuri culturale mobile clasate. Astfel, au fost
verificate Muzeul N. Grigorescu Agapia, Muzeul M-rii Văratec, Muzeul Romanescu, Muzeul Dumitru Almaș Negrești, Muzeul M-rii Almaș, Muzeul Mrii Neamț, Muzeul Sadoveanu Vovidenia, Muzeul sătesc Vânători-Neamț, Muzeul comunei Ceahlău, Muzee
din orașul Tg. Neamț, Muzeu Pângărați, Muzeu Mrea Secu, Muzeu Farcașa, Muzeu Mărgineni, Muzeu Țibucani, Muzeu Mrea Bistrița, Muzeul Bicazu Ardelean, Muzeul Grințieș, Colecția Muzeală Girov. Persoanele responsabile de întreținerea acestor spații au
fost consiliate cu privire la importanța colecțiilor și în vederea identificării unor soluții pentru asigurarea condițiilor optime de păstrare și pentru conservarea a bunurilor culturale din respectivele colecții.
În ceea ce privește circulația bunurilor culturale mobile, în anul 2021 au fost eliberate 7 adeverințe de export. Acestea se eliberează, potrivit legii, pentru bunurile culturale realizate de autori în viață, în baza declarației pe propria răspundere a autorului. Din evidențele instituției, nici un bun cultural nu a părăsit teritoriul României în baza unui certificat de export, deși deschiderea granițelor Uniunii Europene nu asigură nici o garanție în acest sens.
Cea mai intensă acțiune desfășurată în cadrul DJC Neamț în domeniul protejării bunurilor culturale mobile este gestionarea descoperirilor întâmplătoare. În marea majoritate a cazurilor, este vorba de bunuri arheologice descoperite în timpul unor activități de detecție
desfășurate de persoane autorizate. Conform procedurii legale, aceste bunuri se predau pe bază de proces verbal către DJC Neamț fie în mod direct, fie indirect prin intermediul autorității locale pe teritoriul căreia s-a făcut descoperirea. Odată intrate în instituție, bunurile sunt fotografiate, înregistrate în evidențe și se stabilește locația descoperirii urmând ca, ulterior, ele să fie predate unei instituții de cercetare și apoi incluse în patrimoniul Statului. În mod firesc, aceste bunuri ar trebui să intre în patrimoniul județului din care provin, însă una din prevederile legislative ce vizează acordarea de recompense celor care le predau a determinat ca mai multe instituții de cercetare din țară să refuze primirea. În această situație se află și județul Neamț, singura instituție care poate prelua bunurile este Complexul Muzeal Național Neamț, subordonat Consiliului Județean Neamț. Din păcate, bugetul redus și restricțiile impuse de lege privind expertizarea, la care se adaugă pretențiile exagerate ale descoperitorilor cu privire la recompensă, au generat refuzul de a primi bunuri și, în consecință, obiecte valoroase de patrimoniu îmbogățesc colecțiile muzeelor din alte județe. În anul 2021, DJC Neamț a preluat și predat către instituții de cercetare din alte județe vecine cu județul Neamț un număr de 575 bunuri arheologice.
2. În domeniul protejării patrimoniului imaterial, DJC Neamț a pierdut din atribuțiile prevăzute de lege înainte de anul 2006. Aceste atribuții erau exercitate de instituțiile de cultură din județ, subordonate, la vremea aceea, Direcției și, implicit, Ministerului Culturii.
Prin O.U.G. nr. 118/2006, instituțiile de cultură au trecut în subordinea autorităților publice locale și, prin urmare, toată componenta de protejare a patrimoniului cultural imaterial s-a transferat acestor instituții. În aceste condiții, toate atribuțiile Ministerului Culturii prevăzute
în Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului imaterial sunt inaplicabile. Totuși, din dorința de a educa tinerii în spiritul protejării patrimoniul cultural, specialistul din cadrul DJC Neamț a desfășurat mai multe ateliere de lucru cu elevi din diverse școli, pentru:
confecționat mărțișoare tradiționale, realizarea unor lucrări artizanale pentru celebrarea Zilei Naționale a României. De asemenea, în perioada vacanței de vară 2021, a inițiat un concurs cu tema ”Reflectarea în fotografii a arhitecturii tradiționale din județul Neamț” (elemente decorative care aparțin deopotrivă patrimoniului material și imaterial), care s-a adresat elevilor. Scopul proiectului a fost completarea bazei de date a instituției cu fotografii la zi ale arhitecturii tradiționale care se mai păstrează în mediul rural. S-a urmărit de asemenea conștientizarea tinerilor în privința elementelor de identitate locală. La final, autorii celor mai reușite fotografii, care s-au încadrat în tematica stabilită, au fost recompensați cu premii, însă toți participanții au primit diplome și dulciuri, pentru încurajare.
B. În domeniul protejării patrimoniului cultural imobil (monumente istorice și arheologie), cea mai vizibilă, complexă și de interes categorie din punct de vedere social,
DJC Neamț a desfășurat mare parte din activități.
1. Se știe că protejarea monumentelor istorice este unul din subiectele atent urmărite atât de autorități, de opinia publică, de specialiștii în domeniu și de mass-media. În afara impactului social, ea influențează turismul și, implicit, economia județului Neamț.
Din punct de vedere statistic, activitatea desfășurată în anul 2021 cu raportare la acest domeniu se prezintă astfel:
– Au fost întocmite 21 de fișe de inventariere a monumentelor istorice (sunt documente de evidență, ce reflectă situația la un moment dat a unui monument istoric, după efectuarea vizitei în teren);
– 14 Obligații privind folosința monumentelor istorice au fost actualizate (acte juridice prin care sunt comunicate proprietarilor/administratorilor/titularilor cu alte drepturi
reale asupra imobilelor drepturile și obligațiile stabilite de lege pentru protejarea obiectivelor de patrimoniu);
– Au fost emise 158 avize favorabile pentru intervenții asupra monumentelor istorice, în zonele de protecție ale acestora și în Zone Construite Protejate;
– Au fost emise 13 avize favorabile pentru aprobarea documentațiilor de urbanism (PUG, PUZ și PUD);
– Au fost eliberate 12 acorduri scrise pentru intervenții care afectează în mică măsură monumentelor istorice și care nu produc modificări structurale (lucrări de reparații curente și întreținere);
– Pentru vânzarea a 4 monumente istorice au fost emise răspunsuri de neexercitare a dreptului de preemțiune a Statului (Hanul Caragea Cârligi, Casă, azi restaurant P. Neamț, Jandarmeria, azi Centru militar din P. Neamț, Casă – Ansamblul de locuințe
muncitorești de la fabrica de zahăr Roman);
– În 66 de situații s-a colaborat cu autoritățile publice locale și centrale, cu proprietari/administratori și s-au desfășurat activități comune în interesul protejării patrimoniului cultural;
– În anul 2021, s-au derulat 39 litigii născute din aplicarea legislației privind protejarea și punerea în valoare a monumentelor istorice;
– Acordarea consultanței pentru întocmirea unui proiect de amplasare a unui monument de for public, transmis apoi către Ministerul Culturii, pentru obținerea avizului Comisiei Națională a Monumentelor de For Public . Este vorba de documentația aferentă obiectivului ”Amplasare cruce memorială dedicată victimelor comunismului în Parcul Central P. Neamț”. Campaniile de conștientizare a importanței patrimoniului cultural și activitățile de protejare a monumentelor istorice din județul Neamț desfășurate de DJC Neamț, în
colaborare cu alte instituții partenere (ISU Neamț, IPJ Neamț, IJC Neamț, OCPI Neamț) pe parcursul ultimilor ani au contribuit la îmbunătățirea stării de conservare a unor obiective și au încurajat proprietarii (atât persoane fizice și juridice cât și autorități publice) să
urmărească și să solicite și să beneficieze de oportunitățile de finanțare apărute atât pe plan intern, cât și extern. Prin fondurile europene gestionate de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (pentru monumentele de grupă valorică B din mediul rural) și de Agenția
de Dezvoltare Regională Nord-Est (pentru monumentele de grupă valorică A și grupă B – din mediul urban), au intrat în programe de restaurare-consolidare-reabilitare monumente de referință din județ.
În ajutorul proprietarilor, legiuitorul a elaborat o procedură simplificată de aprobare a intervențiilor care nu modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice (lucrări de reparații curente și întreținere), în baza unui acord scris al serviciilor publice deconcentrate din teritoriu. Acest demers a condus la scăderea cheltuielilor necesare pentru întocmirea proiectelor de avizare și la scurtarea timpului fizic de obținere a avizului (în cazul monumentelor de grupă valorică A, toate proiectele, indiferent de tipul lucrărilor, se trimitea pentru avizare la Ministerul Culturii).
În aceste condiții, personalul instituției a fost implicat în activități permanente de:
– preluare și transmitere a înștiințărilor privind deschiderea unor noi apeluri de finanțare pentru lucrări de intervenție la monumente istorice;
– acordarea de consultanță în vederea întocmirii corecte și avizării proiectelor;
– verificare a șantierelor de restaurare în curs de desfășurare la monumente istorice;
– participare la recepțiile organizate la finalizarea lucrărilor.
La nivelul anului 2021, situația monumentelor istorice restaurate/în curs de restaurare cu fonduri europene din județul Neamț era următoarea:
– Mănăstirea Sihăstria a continuat lucrările de intervenție asupra obiectivelor: Turn clopotniță de poartă (a fost înălțată calea de acces cu arcade pentru a permite intervențiile pompierilor în caz de incendiu), corpul de chilii din dreapta Turnului clopotniță de poartă (au fost complet restaurat și i s-a schimbat funcțiunea în ”Muzeu” urmând ca aici să fie expuse bunurile de patrimoniu mobil din inventarul mănăstirii), Paraclisul ”Sf. Ioachim și Ana” – lucrări de consolidare și restaurare pictură murală, Biserica de lemn ”Sf. Voievozi” – restaurare și consolidare.
– Mănăstirea Secu – au intrat în restaurare Turnul clopotniță, Biserica ”Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, Biserica ”Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din cimitir, Paraclisul Sf. Nicolae (NE), Paraclisul ”Adormirea Maicii Domnului” (SE) și o parte din incinta fortificată (spațiile aferente muzeului) și zidul de incintă de pe latura de Vest.
– Mănăstirea Văratic a inclus în proiecte de restaurare cele trei biserici: Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” – restaurarea picturii murale, Bisericile ”Sf. Ioan Botezătorul” și ”Schimbarea la Față” – lucrări ample de consolidare și restaurare.
– La Mănăstirea Tazlău, toate cele 5 monumente din ansamblu beneficiază de lucrări de restaurare: Biserica ”Nașterea Maicii Domnului”, cele două turnuri (Clopotnița și turnul de pază), zidul de incintă și ”Ruine palat, ruine beci, ruine trapeză” (spațiu în care vor fi înființate muzeul și biblioteca mănăstirii și în care vor fi expuse bunurile de patrimoniu existente în mănăstire).
– Mănăstirea Almaș – a fost consolidată și restaurată Biserica ”Duminica Tuturor Sfinților”, fără a se interveni asupra picturii murale.
– Muzeul de Istorie din Mun. Piatra Neamț este o clădire emblematică, sediu central al Complexului Muzeal Național Neamț și este în proces de restaurare capitală. În timpul lucrărilor, au apărut mai multe elemente surpriză care au generat schimbarea parțială a unor soluții de intervenție, în vederea readucerii monumentului la situația inițială: restaurarea brâielor pictate descoperite după decopertarea pereților din unele încăperi, păstrarea pavajului din piatră cubică în curtea interioară, refacerea ușii de lemn din stejar de la intrarea principală, restaurarea tâmplăriei originale ș.a.
– La Biserica ”Intrarea în Biserică” din Buhalnița, com. Hangu, strămutată din zona lacului de acumulare Izvorul Muntelui s-au finalizat, în anul 2021, lucrările de restaurare.
– Hanul de la Șerbești, com. Ștefan cel Mare, loc de popas pe vechiul traseu al carelor ce pornea de la Girov, trecea prin Ștefan cel Mare (cu halte la Șerbești și Hanul Caragea din Cârligi) iar la ieșire spre calea Sucevei se afla Hanul Ancuței din com. Tupilați.
– Școala veche din satul Văratic, com. Agapia, în curs de restaurare cu fonduri de la AFIR, va căpăta apoi funcțiunea de Cămin cultural.
– Biserica ”Sf. Gheorghe” din Mun. Roman. Parohia Sf. Gheorghe a fost prima și cea care s-a străduit cel mai mult pentru obținerea unei finanțări nerambursabile în scopul restaurării. A început devreme lucrările iar recepția s-a semnat în anul 2021.
Restaurarea a cuprins consolidarea bisericii, înlăturarea intervențiilor nepotrivite, restaurarea picturii murale și a iconostasului (de o frumusețe și valoare deosebite).
– Cel mai tânăr obiectiv restaurat este Monumentul dedicat Eroilor de la Valea Albă. El a fost ridicat de ofițerii regimentului 15 Războieni și inaugurat în anul 1879 iar clasarea în LMI, inițiată de Primăria comunei Războieni, s-a finalizat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2346/2019. Lucrările s-au realizat cu experți restauratori în piatră, care au curățat și repus în valoare toate componentele ce aduc aminte de
glorioasa victorie a domnitorului Ștefan cel Mare de la Valea Albă.
Fondurile europene nu au fost singurul stimulent care a încurajat proprietarii săîntrețină monumentele istorice.
Atât DJC Neamț, cât și IPJ Neamț au aplicat în cursul anilor sancțiunicontravenționale pentru nerespectarea obligațiilor privind protejarea monumentelor istorice cuprinse în art. 36 din Legea nr. 422/2001. De asemenea, începând din anul 2019, DJC Neamț a finanțat, din bugetul de venituri proprii redus al instituției, o serie de intervenții la monumente istorice și a demonstrat astfel proprietarilor că, dacă sunt implicați de protejarea obiectivelor pe care le dețin, găsesc sprijin și la instituțiile Statului. Trebuie menționat faptul că bugetul de venituri proprii al DJC Neamț provine dintr-un singur tarif perceput pentru eliberarea avizelor favorabile pentru lucrări de construire efectuate în zonele de protecție ale monumentelor istorice. Acest tarif a fost până în 2018, de 1 leu/mp iar în prezent este de 3 lei/mp. Așa se explică creșterea sumelor adunate în bugetul instituției începând din anul 2019, care a permis acordarea unor finanțări pentru monumentele istorice. Din păcate, prin modificările legislației privind autorizarea lucrărilor în construcții adoptate în anul 2020, anumite lucrări din aceste zone de protecție au fost exceptate de la autorizare și, implicit, pot fi efectuate fără avizul de specialitate al DJC Neamț. În consecință, bugetul de venituri proprii al instituției a înregistrat o scădere cu aproximativ 1/3 față de nivelul anului 2020, cu efect negativ asupra numărului de finanțări acordate în cursul unui exercițiu bugetar.
Introducerea acordului scris și procedura simplificată de obținere a acestuia pentru lucrările de reparații și întreținere la monumente istorice, fără a fi necesară întocmirea unor proiecte costisitoare, a avut ca efect o creștere a numărului de intervenții asupra monumentelor în stare bună de conservare, pentru prevenirea degradării lor. Lucrări precum schimbarea învelitorii, reparații la tencuieli, schimbare burlane și uluce, schimbare tâmplărie, toate cu păstrarea materialelor, a formei, dimensiunilor, culorii și aspectului originale s-au desfășurat frecvent la obiectivele din județ: Corpul C al Liceului de Artă P. Neamț, Casa Corbu, Biserica de lemn ”Sf. Nicolae Pipirig” ș.a.
Specialiștii instituției colaborează permanent cu proprietarii/administratorii de monumente istorice din județ și cu autoritățile publice locale și le transmit informări cu privire la apariția unor posibilități de obținere a fondurilor necesare pentru intervenții. Chiar din bugetul de venituri proprii al instituției, au fost alocate sume pentru a sprijini proprietarii de monumente istorice care nu au posibilități financiare să efectueze lucrări de reparații ssau întreținere. Astfel, în anul 2021 DJC Neam a sprijinit următoarele activități: desfășurarea unei cercetări arheologice în situl Hoisești – La Curmătură din com. Mărgineni; efectuarea a două expertize biologice la monumentele istorice Muzeul de Istorie și Etnografie și Cetatea Neamțului din Tg. Neamț, în urma constatării existenței unui atac activ de ciuperci și fungi; lucrări de execuție: montare draniță pe monumentul istoric Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” din Pipirig; întocmire documentație pentru construire gard la monumentul istoric Hanul de la Șerbești din com. Ștefan cel Mare.
2. În domeniul protejării patrimoniului arheologic, activitatea desfășurată de DJC Neamț a constat în:
– 78 controale privind respectarea condițiilor impuse în avizele de specialitate cu privire la protejarea patrimoniului arheologic;
– 22 avize favorabile eliberate pentru obținerea permisului de exploatare de la ANRM;
– 5 certificate de descărcare de sarcină arheologică emise ca urmare a desfășurării unor cercetări arheologice în situri din județul Neamț;
– 12 avize specifice emise pentru vânzare unor terenuri din extravilanul localităților în temeiul prevederilor Legii nr. 17/2014, actualizată;
– 7 activități de identificare în teren a unor situri arheologice noi și întocmirea documentațiilor necesare în vederea înscrierii acestora în Repertoriul Arheologic Național.
Alte activități desfășurate de instituție pe parcursul anului 2021 pentru exercitarea atribuțiilor legale:
– Doi angajați au urmat cursuri de formare profesională: Curs de protejarea patrimoniului cultural național mobil și Etică și integritate în exercitarea funcțiilor publice;
– Directorul executiv al instituției a formulat și înaintat către Ministerul Culturii două propuneri de modificări legislative: modificarea procedurii de înființare a muzeelor și colecțiilor publice (în luna martie) și un punct de vedere referitor la propunerile de modificare a Legii nr. 422/2001, puse în dezbatere publică pe site-ul Ministerului (în luna august)
– 29 de intervenții în mass-media pentru comunicarea activității. Dintre subiectele abordate amintim: Situația cimitirului evreiesc din Piatra Neamț, desființarea parcului ZOO Piatra Neamț, referitor la prăbușirea unei părți din zidul de sprijin al monumentului istoric
”Casa Regală” din Bicaz, prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2020, Conferință de presă organizată în luna mai 2021 la sediul instituției, interviuri periodice în mass-media cu privire referitoare la situația patrimoniului cultural național, directorul
instituției a participat, în luna august, la o emisiune TV și a prezentat părțile pozitive și negative ale activității instituției din prima parte a anului 2021 etc.
– completarea și actualizarea permanentul, cu informații de interes public a site-ului instituției, www.neamtdjc.ro precum și diseminarea informațiilor de interes pe pagina de Facebook denumită ”Direcția Județeană pentru Cultură Neamț”.
– În luna septembrie 2021, deși eram în perioadă de pandemie, DJC Neamț, în colaborare cu Instituția Prefectului – Județul Neamț, a organizat un eveniment de mare impact pentru patrimoniul județului Neamț. Evenimentul ”Gala Patrimoniului Cultural Nemțean” a avut ca model un eveniment similar care s-a desfășurat timp de mai mulți ani în județul Sălaj, ”Gala Culturii Sălăjene”. Scopul evenimentului a fost recunoașterea publică a bunelor practici înregistrate în domeniul protejării patrimoniului cultural din județul Neamț, recompensarea celor care au s-au implicat în aceste demersuri, stimularea creșterii interesului publicului și al actorilor care se pot implica în activități de protejare a moștenirii culturale a județului. Premiile au fost împărțite pe două secțiuni, ”Monumente Istorice” și ”Patrimoniul cultural național mobil și imaterial” dar au fost premiate și instituțiile care au colaborat cu DJC Neamț în activitatea desfășurată, partenerii din mass-media, precum și colegii din țară, care au fost invitați la gală. Din păcate, evenimentul nu s-a putut desfășura cu prezență fizică, ci doar în transmisiune directă pe postul de televiziune partener, Exploziv TV și online pe pagina de Facebook. Premiile acordate au constat în: tablouri pictate de
artistul plastic Radu Bercea din Gura Humorului reprezentând monumentele istorice evidențiate în cadrul Galei (pentru premianții secțiunii monumente istorice), farfurii tip Cucuteni realizate de meșterul popular Mihuleac Ionela Sandrina din satul Cucuteni, jud. Iași (pentru premianții celei de-a doua secțiuni), icoane pe sticlă pictate de artistul plastic Cecilia Haisan din Piatra Neamț (pentru invitați și colaboratori), trofee cu marcarea datelor privind evenimentul (pentru toți participanții).
3. Prezentarea nevoilor și dificultăților cu care se confruntă instituția Cea mai stringentă problemă cu care se confruntă DJC Neamț este numărul redus al personalului. În prezent, instituția are doar patru angajați, funcționari publici (unul de conducere și 3 de execuție), din totalul de 6 posturi existente în Statul de funcții. Posturile vacante nu sunt bugetate, pentru a putea fi ocupate prin concurs și chiar dacă ar exista posibilitatea unor angajări, doar ocuparea funcției de consilier din Compartimentul Resurse Umane ar avea o oarecare influență asupra bunului mers al instituției. Carența de personal a DJC Neamț se manifestă în mod special în compartimentele de specialitate, Monumente Istorice și Arheologie, respectiv Patrimoniul Cultural Național Mobil și Imaterial. Însă pentru lărgirea schemei de personal, în afară crearea unor noi posturi de specialiști, este imperios necesară majorarea salariilor. La momentul actual, angajații DJC Neamț se
încadrează printre cei mai prost plătiți funcționari publici din instituțiile publice teritoriale, conform Legii salarizării nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
A doua deficiență în funcționarea instituției este generată de valoarea redusă a sumelor alocate în bugetul de Stat la capitolul Bunuri și servicii, care se ridică, în prezent, de aproximativ 6000 lei/lună. Cu alte cuvinte, cam aceeași valoare pe care o are bugetul unei
familii cu venituri medii din România. Din această sumă, pe lângă plata utilităților și a consumabilelor de birou, ar trebui să putem achita serviciile externalizate de contabilitate, viză CFP, servicii juridice, IT, arheologie, arhitectură, ceea ce este, practic, imposibil.
O altă dificultate în desfășurarea activității instituției este legislația. Este bine cunoscut faptul că legislația în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural este depășită, incompletă iar în unele situații, ineficientă. Dacă în domeniul protejării monumentelor istorice și arheologiei actele normative au mai fost actualizate și completate, în domeniul protejării patrimoniului cultural mobil, majoritatea au rămas la forma inițială, din ani 200-2003, fapt ce le face practic inaplicabile. Tocmai de aceea, nu există o bază legală solidă pentru a proteja bunurile culturale neclasate din județ și, în consecință, pierderile în acest domeniu sunt majore și irecuperabile.
4. Măsuri propuse în vederea înbunătățirii activității
Pentru rezolvarea problemelor semnalate la punctul anterior, se impun următoarele:
– Majorarea salariilor angajaților direcțiilor pentru cultură, la nivelul salariilor în plată din alte servicii publice deconcentrate ale ministerelor din județ;
– Lărgirea schemei de personal cu cel puțin încă două posturi în compartimentele de specialitate;
– Majorarea bugetul de Stat la capitolul bunuri și servicii;
– Finalizarea și adoptarea Codului Patrimoniului Cultural.
A.Informare privind modul de realizare a atribuțiilor din domeniul de competență
Începând cu 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, s-a vorbit în România, despre ”societatea de consum” și ”protecția consumatorilor”.
Cele două concepte trebuiau însoțite de un cadru legislativ menit să le reglementeze, într-o societatea neobișnuită cu acest mod de abordare.
Astfel, odată cu acesta, în august 1992, se înființează, în țara noastră, primul organism guvernamental care are în atribuții protejarea consumatorului, având un sediu în București și câte unul în fiecare reședință de județ și fiind condus de un director general.
Structura și-a început activitatea sub denumirea de Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, nume pe care l-a păstrat timp de 11 ani și care s-a impus atât de puternic pe piață, încât și astăzi mai este folosită, în mod popular, abrevierea OPC, atunci când se vorbește despre instituție.
Începând din 2003, OPC devine Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care va fi condusă de un președinte și doi vicepreședinți și care este un organism mult mai mare și mai dezvoltat, alături de atribuția acestuia de bază – control și supraveghere a pieței – adăugându-se, pe rând, de-a lungul anilor, direcții speciale unele nou înființate, altele de tradiție, foarte variate ca domeniu:
- Direcția de Metale Prețioase
- Centrul European al Consumatorilor
- Direcția de Soluționare Alternativă a Litigiilor
- Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice
Acestora li se adaugă și Laboratoarele Larex și cel special destinat vinurilor, ambele aflate într-un proces de modernizare.
Ca organizare teritorială, structurile județene ale ANPC capătă denumirea de Comisariat și sunt coordonate, conform noii împărțiri administrative a țării, de 8 Comisariate Regionale.
Odată cu adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea ministrului economiei, este finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.
Autoritatea coordonează şi realizează strategia şi politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor, acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor care dăunează vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor. Autoritatea eficientizează activitatea statului în materie de protecţie directă şi indirectă a consumatorilor prin cercetarea pieţei, informarea şi educarea consumatorilor şi întărirea capacităţii decizionale.
Autoritatea armonizează protecţia directă a statului cu cea oferită de formele de protecţie asociativă pentru apărarea drepturilor consumatorilor, precum şi de stimulare a capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă a consumatorilor, astfel încât aceasta să devină calea principală de protecţie.
Autoritatea este desemnată să aplice sistemul de certificare pentru Procesul Kimberley privind comerțul internațional cu diamante brute.
Autoritatea îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.
În exercitarea atribuţiilor sale, Autoritatea colaborează cu ministerele, cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu organismele neguvernamentale.
Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor, sunt organizate ca structuri teritoriale subordonate, cu personalitate juridică şi sunt conduse de comisari şefi.
Acestea au în structură Comisariatele Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor, instituţii publice fără personalitate juridică, ce sunt coordonate de comisari şefi adjuncţi.
Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor au următoarele atribuţii:
- Personalul cu atribuții de control verifică respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor şi serviciilor destinate populaţiei, precum şi la apărarea drepturilor legitime şi a intereselor economice ale acestora, prin efectuarea de controale pe piaţă la producători, importatori, distribuitori, vânzători şi în unităţile vamale, având acces la locurile unde se produc, se depozitează ori se comercializează produsele sau unde se prestează serviciile, precum şi la documentele referitoare la acestea.
- Dispune măsurile, prevăzute de lege, de limitare a consecinţelor producerii, importului sau comercializării unor produse şi servicii care nu respectă dispoziţiile legale privind protecţia consumatorilor, după cum urmează: închiderea temporară sau definitivă a unităţii, oprirea temporară sau definitivă a comercializării, fabricării produsului sau prestării serviciului; retragerea de pe piaţă sau de la consumatori a produselor; distrugerea produselor oprite definitiv de la comercializare, dacă aceasta constituie singurul mijloc care face sa înceteze pericolul; verifică îndeplinirea măsurilor stabilite.
- Participă la schimbul rapid de informaţii cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor privind produsele care prezintă risc pentru sănătatea şi securitatea consumatorilor, putând utiliza pentru comunicarea documentelor, inclusiv mijloace de comunicare la distanță, oricare ar fi acestea.
- În vederea bunei funcţionări a sistemului de supraveghere a pieţii produselor şi serviciilor, sesizează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în baza constatărilor Comisariatelor Județene din structură şi a informaţiilor de la organizaţiile neguvernamentale şi de la consumatori, cu privire la neconformităţile produselor şi serviciilor destinate consumului populaţiei în raport cu documentele de certificare.
- Sprijină asociaţiile pentru protecţia consumatorilor în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de lege.
- Participă, cu aprobarea Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la realizarea programelor interne şi internaţionale în domeniul protecţiei consumatorilor, colaborând cu organizaţii şi instituţii din ţară şi din străinătate.
- Prezintă informări, periodice şi ori de către ori este nevoie, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor şi intereselor consumatorilor, având obligația de a informa în timp real și CJPC – urile aflate în coordonare, în acest sens.
- Elaborează sinteze referitoare la modul de aplicare a legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor, precum şi la respectarea legislaţiei din acest domeniu de către operatorii economici, potrivit solicitării conducerii ANPC.
- Asigură activităţi de instruire a comisarilor din cadrul comisariatelor regionale.
- Desfăşoară diverse activităţi în scopul promovării imaginii privind protecţia consumatorilor, cu acordul conducerii Autorității.
- Depune toate diligenţele în scopul asigurării unui flux informaţional flexibil, realizând o comunicare rapidă cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu CJPC- urile din coordonare precum şi intre Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la măsurile dispuse prin acțiunile de control sau cu privire la produsele periculoase existente pe piață.
- Întocmeşte rapoarte periodice referitoare la anumite aspecte ale activităţii comisariatului regional privind respectarea drepturilor şi intereselor consumatorilor.
- Analizează periodic cauzele care au generat sau favorizat încălcări ale dispoziţiilor legale în domeniul protecţiei consumatorilor și propune modificări ale legislației de protecția consumatorilor.
- Răspunde pentru implementarea sistemul de indicatori de performanță şi de evaluare a activităţii desfăşurate de Comisariatele Județene.
- Răspunde pentru ducerea la îndeplinire a tematicilor de control stabilite de A.N.P.C.
- Răspunde de modul de primire şi cercetare a sesizărilor şi reclamaţiilor.
- Stabilește și elaborează tematici proprii de control în funcţie de specificul regiunii, potrivit propunerilor înaintate de CJPC – uri.
- Stabileşte şi întreţine o bună legătură cu mass-media, în beneficiul Comisariatului Regional și al ANPC, în baza și în limita mandatului dat de conderea ANPC.
- Asigură și răspund pentru gestionarea corectă a patrimoniului, a resurselor financiare şi umane ale comisariatului regional, conform prevederilor legale.
- Întocmeşte şi prezintă periodic către A.N.P.C. dări de seamă statistice privind gradul de îndeplinire a programului de investiţii, reparaţii capitale şi reparaţii curente.
- Răspund pentru organizarea şi asigură funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii mijloacelor materiale şi băneşti la nivelul comisariatului regional
- Programează perioadele de efectuare a inventarierii patrimoniului la comisariatul regional, răspunde de inventarierea cu regularitate, potrivit dispoziţiilor legale, a valorilor materiale la nivelul comisariatului regional.
- Urmăreşte respectarea statelor de funcţii de la nivelul comisariatul regional.
- Întocmeşte, păstrează şi actualizează dosarele personale ale salariaţilor.
- Întocmeşte deciziile de pensionare pentru persoanele care se pensionează.
- Stabileşte, în raport cu cerinţele fiecărui post în parte, criteriile de evaluare profesională, obiectivele, precum și indicatorii de performanță utilizați la evaluarea anuală a personalului din cadrul comisariatului regional, conform prevederilor legale.
- Solicită obligatoriu acordul Președintelui ANPC pentru organizarea concursurilor de angajare şi de promovare în grade profesionale ale personalului comisariatului regional, precum și cu privire la transferul, mutarea personalului sau orice acțiune ce are drept consecință modificarea raporturilor de serviciu și a statului de funcții aprobat pentru Comisariatul Regional.
- Solicită desemnarea de către Președintele A.N.P.C. a unui membru în comisia de concurs și de soluționare a contestațiilor, pentru concursurile organizate de către comisariatul regional.
- Răspund pentru elaborarea Regulamentului Intern şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al comisariatului regional şi a fişelor de post, potrivit statului de funcţii, în baza regulamentului cadru transmis de A.N.P.C.
- Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin Ordin/circulare al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
B.Prezentarea și analizarea stadiului implementării programelor, strategiilor și planurilor de acțiune adoptate la nivel național, de la nivelul județului sau al localităților acestuia
Îndeplinirea funcției de control este asigurată prin :
- a) actiuni tematice de control dispuse
-la nivel national prin Programul Național Tematic al ANPC și la nivel regional, în funcție de specificul activităților economice existente în regiune sau în județ, cu privire la conformitatea produselor și serviciilor. Pentru verificarea îndeplinirii responsabilităților și prevederilor legale, precum și a îndeplinirii măsurilor dispuse de către comisari prin procesele verbale întocmite, unele tematici de lucru au caracter permanent, altele sunt cu caracter anual repetitiv.
În perioada ianuarie – august 2022, Comisarii din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț au desfășurat un număr de 1684 acțiuni de control privind conformitatea produselor sau a serviciilor alimentare, nealimentare, financiare.
Ca urmare a constatării nerespectării prevederilor legale de către operatorii economici verificați, în 1062 cazuri au fost întocmite procese verbale de constatare a contravenției, prin care au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 3003900 lei.
Ca distribuție concretă, din totalul proceselor verbale întocmite de comisarii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț, în anul 2022, au fost întocmite documente de control care au evidențiat lipsa conformității produselor sau serviciilor privind:
- Produse alimentare – 430
- Servicii alimentare – 76
- Produse nealimentare – 239
- Servicii nealimentare – 300
- Produse si servicii financiare – 16
În vederea limitării prejudicierii consumatorilor, odată cu aplicarea de sancțiuni, au fost dispuse și măsuri complementare de oprire de la comercializare pentru produsele și serviciile cu deficiențe – oprire temporară până la remedierea deficiențelor sau oprire definitivă. Valoarea mărfurilor neconforme identificate de comisarii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț și oprite definitiv de la comercializare a fost de 174522 lei, din care 79573 lei reprezintă valoarea produselor extracomunitare.
- b) acțiuni de cercetare și soluționare a sesizărilor/reclamațiilor consumatorilor nemulțumiți. Potrivit competențelor atribuite prin lege, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț a primit și înregistrat, în perioada ianuarie-august 2022, un număr de 1106 sesizări și reclamații care, din punct de vedere al domeniului, se prezintă astfel:
– 52 reclamații privind produse și servicii alimentare – reprezentând 4,70 % din total
– 1027reclamații privind produse și servicii nealimentare – reprezentând 92,86 % din total
– 27 reclamații privind produse si servicii financiare – reprezentand 2,44 % din total
De menționat faptul că, dacă altădată consumatorii reclamau cu precădere nerespectarea prevederilor legale la produsele și serviciile alimentare, ceea ce dovedea că atenția și utilizarea consumatorilor era orientată către acest domeniu, în ultimii ani se constată faptul că interesul beneficiarilor a migrat către produse și servicii din domeniul nealimentar – utilități, telefonie, transport, poștă și comunicații, financiar.
- c) acțiuni de control operativ, dispuse în situații în care există posibilitatea unui pericol iminent sau un grad de risc ridicat
În vederea creșterii eficienței activității Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Neamț, în situația în care au existat prezumții că unele produse verificate pot prezenta neconformități (inclusiv în cazul celor sesizate sau reclamate), au fost desfășurate acțiuni preventive de prelevare și testare în laboratoare pentru un numar de 31 produse din grupe diferite. Rezultatele de laborator au confirmat prezumțiile de neconformitate pentru 9 dintre produsele analizate și, ca urmare, au fost oprite de la comercializare. Pentru 20 de produse prelevate, până la această dată, nu fost comunicate rezultatele expertizării, acțiunile de control fiind în dinamică.
Una dintre prioritățile instituției noastre este și asigurarea de sprijin şi consultanţă prin și pentru organizaţiile neguvernamentale de consumatori, materializată prin:
– organizarea Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor – 15 Martie,
– încheierea de parteneriate cu instituţii de învătământ (organizarea fazei judeţene a Concursului şcolar anual « Alege ! Este dreptul tău!” în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean),
– activități de informare colectivă pe teme de protecţia consumatorilor în unități școlare din județ.
- Prezentarea nevoilor și dificultăților cu care se confruntă instituția pe care o coordonați
E o realitate faptul că, așa cum probabil se întâmplă în fiecare instituție, ne confruntăm și noi cu unele dificultăți :
– numărul de personal este subdimensionat, neadaptat la dinamica pieții de produse și servicii, la multitudinea solicitărilor și așteptărilor cetățenilor. Cetățenii își cunosc bine drepturile, în calitate de consumatori, și de aceea ei solicită tot mai des și pertinent ca acestea sa le fie respectate de către toți operatorii economici, fie ei mai mici sau mai mari, din zona urbană sau din zona rurală,
– comerțul online a căpătat alte dimensiuni, dezvoltându-se într-un ritm accelerat în ultimii ani și cuprinzând toate domeniile de activitate (produse și servicii alimentare, produse și servicii nealimentare, produse și servicii financiare),
– creșterea numărului de operatori economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului Neamț, cât și reorientarea acestora către noi domenii de activitate.
- Măsuri propuse/realizate în vederea îmbunătățirii activității
În vederea îmbunătățirii activității noastre, în ultima perioadă s-au derulat următoarele acțiuni:
- au fost modificate și completate unele acte normative în sensul adaptării la noile condiții de comercializare a produselor, ținând cont și de cifra de afaceri a operatorului economic, dar și de aspectele sesizate de către consumatorii nemulțumiți :
– modificările aduse Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, care se referă la aplicarea sancțiunilor în funcție de cifra de afaceri (exemplu – la un operator economic cu o cifră de afaceri peste 1 million euro, sancțiunea pentru practică comercială incorectă este de 50000 lei și se achită integral),
- a fost instituit Cazierul Comercial pentru înscrierea datelor de identificare ale operatorului economic/profesionistului şi completarea tuturor informaţiilor cu privire la neconformitățile constatate în activitatea comercială a acestuia. Individualizarea sancțiunilor se face în funcție de istoricul contravențional din ultimii 3 ani,
- ne propunem realizarea unei baze de date la nivelul județului Neamț cu toți operatorii economici cu activitate în domeniul comerțului online,
- a fost înaintat un Memoriu către conducerea instituției referitor la aprobarea creșterii numărului de comisari cu atribuții de control, a suplimentării cu personal de specialitate juridică,
- menționăm și faptul că din punct de vedere logistic instituția noastră a înregistrat unele îmbunătățiri menite să aducă plusvaloare în activitatea desfășurată, cum ar fi :
– înnoirea întregului parc auto, cât și suplimentarea acestuia, ca urmare a demersurilor inițiate în anul 2019,
– înlocuirea echipamentelor IT depășite moral,
– finalizarea procesului de digitalizare a activității, circuitul documentelor fiind asigurat preponderent în format electronic, toti comisarii utilizând semnătura electronică,
– asigurarea participării comisarilor la cursuri de perfecționare ,
– reactualizarea website-ului instituției și implementarea formularului electronic pentru depunerea reclamațiilor consumatorilor ,
– implementarea procedurilor privind protecția datelor cu caracter personal.
Comentarii recente