Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în februarie 2025 comparativ cu anul trecut. În județul Neamț, situația este și mai nuanțată. Ce spun aceste date despre încrederea consumatorilor și dinamica economică locală?
Un februarie mai slab pentru retailul românesc
În luna februarie 2025, comerțul cu amănuntul din România – principalul barometru al consumului privat – a înregistrat o scădere a volumului cifrei de afaceri cu 0,9% față de februarie 2024, potrivit Direcției Județene de Statistică Neamț. Scăderea, deși moderată, este semnificativă în contextul în care comerțul reprezintă unul dintre pilonii principali ai creșterii economice în România post-pandemică.
Comparativ cu luna ianuarie 2025, însă, vânzările au crescut ușor, cu 0,7%, semn că începutul anului a fost ezitant, dar nu complet negativ.
Cine scade și cine crește în comerț?
La nivel național, scăderea anuală s-a manifestat diferit în funcție de tipul produselor:
-
Produsele alimentare: scădere de –2,3%
-
Produsele nealimentare: +0,8%
-
Carburanți pentru autovehicule: +0,2%
Aceste date sugerează o schimbare de comportament: românii cheltuie mai puțin pe alimente (probabil din cauza scumpirilor continue), dar mențin un nivel relativ constant de consum pentru bunuri nealimentare și carburant — posibil influențat de nevoia de mobilitate și cheltuieli amânate din 2024.
Județul Neamț: comerțul ezită între stagnare și ajustare
La nivel local, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul pentru județul Neamț a cunoscut o scădere de 1,2% în februarie față de aceeași lună din 2024, potrivit datelor din raportul Statisticii Neamț. Această scădere este mai accentuată decât media națională și poate fi explicată prin:
-
o putere de cumpărare mai scăzută (salariul mediu net în județ este sub media națională),
-
o inflație constant ridicată la bunuri de bază,
-
sezonalitate (februarie este, istoric, o lună slabă pentru consum).
Totodată, vânzările de alimente au scăzut cu peste 2,5%, în timp ce segmentul nealimentar a fost mai stabil, cu o variație nesemnificativă.
Context economic: inflație, venituri și precauție
Scăderea vânzărilor cu amănuntul trebuie analizată în contextul economic general. În februarie 2025, inflația la nivel național a fost de 7,2%, iar în județul Neamț, prețurile alimentelor au crescut cu +1,1% față de luna anterioară. Aceste cifre indică o presiune suplimentară asupra gospodăriilor, care aleg să restrângă consumul din motive de prudență financiară.
Chiar dacă salariile au crescut ușor în Neamț în februarie (+0,4%), ritmul este sub cel al inflației — ceea ce înseamnă o scădere a puterii reale de cumpărare.
Analiză: doar o corecție sezonieră sau un semn de încetinire?
Unii economiști consideră că scăderea anuală a comerțului cu amănuntul este o corecție firească, după un an 2024 cu consum peste medie, susținut de reduceri masive, stimulente fiscale și un context electoral.
Alții avertizează că ar putea fi începutul unei tendințe de încetinire a consumului, pe fondul acumulării de incertitudini: politicile fiscale restrictive, costurile mai mari cu utilitățile și o inflație greu de ținut în frâu.
Cum răspund comercianții?
Operatorii din retail au început să se adapteze:
-
lanțurile mari testează reduceri agresive pentru a atrage clienți;
-
micii comercianți din județul Neamț acuză marjele de profit tot mai strânse;
-
comerțul online își păstrează ascensiunea, fiind considerat mai competitiv și eficient pentru consumatori care vor „mai mult cu mai puțin”.
Previziunile pentru primăvara 2025 sunt prudente. Se așteaptă o ușoară revigorare a vânzărilor, mai ales în contextul sărbătorilor pascale, însă fără salturi semnificative.
BNR și guvernul au transmis semnale clare privind menținerea politicilor fiscale și monetare restrictive, ceea ce înseamnă că consumul va rămâne moderat, fără exuberanțe.
Comerțul cu amănuntul în România și în județul Neamț pare să se stabilizeze după un început de an ezitant. Scăderile din februarie sunt moderate, dar relevante: ele arată o populație mai precaută, afectată de inflație și de perspective economice incerte.
Pentru a stimula consumul fără a periclita echilibrul macroeconomic, este esențial ca politicile publice să sprijine puterea de cumpărare a categoriilor vulnerabile și să ofere predictibilitate fiscală. În paralel, comercianții trebuie să-și regândească strategiile pentru un consumator mai atent și mai calculat decât în anii anteriori.
