Criza de astm bronșic: cum o recunoști și ce poți face când cineva de lângă tine nu mai poate respira normal

O criză de astm bronșic poate începe brusc și poate deveni o experiență extrem de apăsătoare atât pentru persoana care o traversează, cât și pentru cei aflați lângă ea. Respirația devine dificilă, în special la expir, poate apărea senzația de lipsă de aer, iar teama poate accentua starea de neliniște. Tocmai de aceea este important să știm să recunoaștem semnele unei crize și, mai ales, cum putem ajuta fără să facem mai mult rău.

Informațiile de mai jos au rol informativ și nu înlocuiesc evaluarea și recomandările unui medic. În cazul unei crize severe sau al agravării rapide a stării persoanei, trebuie solicitat ajutor medical de urgență.

Ce se întâmplă în timpul unei crize de astm bronșic?

În timpul unei crize de astm, căile respiratorii se îngustează, iar trecerea aerului devine mai dificilă. Problema este resimțită în special atunci când persoana încearcă să expire.

Poate apărea senzația că aerul nu mai poate fi eliminat normal din plămâni, iar respirația devine prelungită, forțată și uneori zgomotoasă.

Pentru cineva care nu a asistat niciodată la o asemenea situație, manifestările pot fi alarmante. Pentru persoana care trece prin criză, senzația de lipsă de aer poate produce teamă intensă.

Ce poate declanșa o criză?

Factorii care favorizează apariția crizelor diferă de la o persoană la alta.

În cazul astmului cu componentă alergică, printre factorii declanșatori se pot afla praful din casă, polenul, părul sau particulele provenite de la animale, anumite substanțe și alți alergeni la care persoana este sensibilă.

Există și factori nealergici. Infecțiile respiratorii pot avea un rol important, iar apariția crizelor poate fi favorizată și de expunerea la frig, ceață sau umezeală și de trecerea bruscă de la aer cald la aer rece.

Factorii emoționali pot contribui, de asemenea, la declanșarea sau accentuarea unei crize în cazul unor persoane.

Cum recunoaștem o criză de astm

Criza poate debuta brusc și poate apărea inclusiv în timpul nopții.

Uneori, înaintea episodului propriu-zis pot exista anumite semne precum strănutul, secrețiile nazale sau tusea uscată.

Unul dintre cele mai caracteristice semne este dificultatea de a expira. Expirația devine prelungită și forțată, iar respirația poate fi însoțită de șuierături.

După episodul de dificultate respiratorie poate apărea tusea, uneori însoțită de eliminarea unor secreții.

Poziția persoanei poate spune multe

O persoană aflată în criză caută instinctiv poziția în care poate respira mai ușor. De multe ori preferă să stea așezată, cu partea superioară a corpului ridicată și cu brațele sprijinite.

Nu trebuie obligată să stea întinsă dacă simte că respiră mai bine în poziție șezândă.

Într-o criză mai intensă pot apărea transpirații reci, paloare și o stare evidentă de teamă provocată de senzația de lipsă de aer.

Ce poți face dacă ești lângă o persoană care face o criză

Primul lucru este să rămâi cât mai calm. Agitația celor din jur nu ajută o persoană care deja simte că nu are suficient aer.

Ajut-o să adopte poziția în care respiră cel mai ușor, de regulă așezată, și evită efortul inutil. Slăbirea hainelor foarte strâmte din jurul gâtului sau pieptului poate contribui la confort.

Dacă persoana are astm diagnosticat și dispune de inhalatorul de salvare prescris de medic, ajut-o să îl găsească și să îl utilizeze conform planului și indicațiilor medicale pe care le-a primit.

Nu îi administra medicamente la întâmplare și nu folosi tratamentul altei persoane. O criză respiratorie poate avea grade diferite de severitate, iar simptome aparent asemănătoare pot avea și alte cauze.

Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență

O dificultate respiratorie severă nu trebuie așteptată „să treacă de la sine”.

Apelați 112 dacă persoana respiră cu foarte mare dificultate, starea se agravează rapid, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, devine confuză sau foarte epuizată, prezintă modificări îngrijorătoare ale culorii buzelor sau feței ori tratamentul de salvare prescris nu produce efectul așteptat.

Dacă este vorba despre o persoană care nu a mai avut niciodată o criză asemănătoare și apare o dificultate importantă de respirație, situația trebuie evaluată medical și nu presupus automat că este vorba despre astm.

Ce nu trebuie făcut

Una dintre cele mai mari greșeli este administrarea unor medicamente doar pentru că „au mers la altcineva”.

De asemenea, persoana nu trebuie forțată să se întindă dacă poziția respectivă îi îngreunează respirația și nici lăsată singură atunci când criza este importantă.

Materialele medicale mai vechi pot enumera diferite medicamente și scheme utilizate în trecut pentru intervenția în criza de astm. Acestea nu trebuie transformate în instrucțiuni de automedicație. Tratamentul actual trebuie stabilit de medic în funcție de diagnosticul și situația fiecărui pacient.

Dacă ai astm, pregătirea începe înaintea crizei

Pentru o persoană diagnosticată cu astm, cel mai bun moment pentru a afla ce trebuie făcut într-o criză nu este atunci când criza a început.

Este important să cunoască factorii care îi declanșează episoadele, să respecte tratamentul prescris și să știe exact cum trebuie utilizat inhalatorul recomandat de medic.

Și membrii familiei pot fi informați din timp despre ce au de făcut. Unde se află inhalatorul? Cum poate fi ajutată persoana? În ce situație trebuie sunat imediat la 112? Sunt lucruri simple, dar într-un moment de panică pot face diferența.

Calmul celor din jur contează

Criza de astm nu înseamnă doar dificultatea fizică de a respira. Senzația de lipsă de aer poate genera teamă, iar persoana are nevoie și de cineva care să rămână lângă ea, să comunice calm și să urmărească evoluția stării sale.

Nu este nevoie de gesturi spectaculoase. Uneori, ajutorul corect înseamnă să recunoști problema, să ajuți persoana să stea într-o poziție confortabilă, să îi pui la îndemână tratamentul prescris și să știi când situația a depășit ceea ce poate fi gestionat acasă.

Într-o problemă respiratorie, timpul contează. Dacă există îndoieli privind gravitatea crizei sau starea persoanei se deteriorează, solicitarea ajutorului medical este alegerea sigură.

Imaginea ilustrativa este generata cu AI