5 octombrie 1930. Documentul care păstrează momentul în care a început povestea actualei Biserici Precista din Piatra-Neamț
O fotografie a unui document vechi ne întoarce cu aproape un secol în urmă, într-o zi importantă pentru istoria orașului Piatra-Neamț: 5 octombrie 1930.
Este ziua consemnată într-un act solemn legat de punerea temeliei noii Biserici Precista – actuala Biserică „Adormirea Maicii Domnului” din Piatra-Neamț.
Documentul, acoperit în partea inferioară de zeci de semnături, nu vorbește doar despre ridicarea unui lăcaș de cult. El păstrează numele unor oameni, implicarea administrației orașului și contribuția comunității la începutul unei construcții care avea să devină unul dintre reperele Piatrei-Neamț.
„Astăzi cinci Octombrie 1930”
Documentul începe cu formula creștină:
„În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, amin.”
Urmează apoi explicația motivului pentru care pietrenii au decis ridicarea unei noi biserici.
În act este amintită vechea Biserică Precista, construită în anul 1826 de negustorul Negoiță Sterie, care devenise neîncăpătoare.
Textul consemnează apoi momentul fundamental:
„s’a pus temelia nouii biserici în cinstea și pomenirea Adormirii Sfintei de Dumnezeu Născătoarei și Pururea Fecioarei Maria, astăzi cinci Octombrie 1930”.
Este una dintre cele mai importante informații pe care documentul le păstrează: data exactă a momentului în care a fost pusă temelia actualei biserici.
Vechea Precista nu mai era suficientă pentru comunitate
Istoria oficială a Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” confirmă existența vechii biserici ridicate în 1826 de negustorul macedonean Negoiță Stere.
Vechea construcție era realizată din lemn și parțial din cărămidă.
În documentul din 1930 apare însă motivul care a determinat construirea unui nou lăcaș: vechea biserică devenise neîncăpătoare.
Astfel începea un proiect care avea să se întindă pe parcursul a 17 ani.
Primăria Piatra a contribuit la începerea construcției
Poate cea mai interesantă parte a documentului pentru istoria administrativă a orașului este cea referitoare la finanțarea lucrărilor.
Actul consemnează:
„Primăria Orașului Piatra a pus, deocamdată, la îndemâna Comitetului fondurile trebuitoare pentru începerea clădirii – fondația și subsolul”.
Așadar, documentul arată explicit implicarea administrației locale în faza inițială a construcției.
Nu este vorba despre o formulare generală. Sunt indicate concret lucrările pentru care erau necesare fondurile: fundația și subsolul.
Gheorghe V. Măcărescu, unul dintre oamenii menționați în document
În continuare apare un alt nume important pentru istoria Piatrei-Neamț: G. V. Măcărescu.
Documentul vorbește despre „stăruința călduroasă” a deputatului de Neamț G. V. Măcărescu pentru obținerea sprijinului necesar începerii lucrărilor.
Gheorghe V. Măcărescu a fost una dintre personalitățile importante ale vieții politice și administrative nemțene din perioada interbelică.
De numele său sunt legate mai multe edificii de interes public din Piatra-Neamț, între acestea fiind menționată chiar Biserica Precista.
Preotul Constantin Mătasă, omul care a dus proiectul mai departe
Un alt nume fundamental apare chiar în documentul din 1930: preotul Constantin Mătasă.
Actul consemnează implicarea sa, alături de enoriașii bisericii, în demersurile pentru construirea noului lăcaș.
Rolul său este confirmat și de istoricul oficial al Parohiei Precista.
Preotul Constantin Mătasă este prezentat drept ctitor al bisericii noi, iar conducerea lucrărilor i-a aparținut.
Este același Constantin Mătasă care avea să devină una dintre personalitățile importante ale vieții culturale și istorice nemțene.
O biserică proiectată de arhitecți importanți
Istoricul Parohiei Precista arată că planurile actualului edificiu au fost realizate de arhitecții Roger Bolomey și F.E. Dortz, iar execuția lucrărilor i-a revenit antreprenorului Carol Zane.
Biserica a fost realizată din beton armat, piatră cioplită și cărămidă presată.
Planul este treflat, iar arhitectura include elemente inspirate din tradiția moldovenească și caractere gotice.
Actuala Precista avea să devină astfel nu doar un lăcaș de cult, ci și una dintre construcțiile reprezentative ale Piatrei-Neamț.
De la 1930 la 1947
Drumul început în acea zi de 5 octombrie 1930 nu avea să fie unul scurt.
Construcția s-a desfășurat într-o perioadă istorică dificilă, care a cuprins anii de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial și războiul propriu-zis.
Biserica a fost sfințită în anul 1947.
Potrivit istoricului parohiei, la sfințire au participat Mitropolitul Irineu Mihălcescu, P.S. Vicar Iustinian Marina, cel care avea să devină ulterior Patriarhul României, precum și un numeros sobor de preoți.
Alături de ei s-a aflat preotul Constantin Mătasă, cel care însuflețise începutul și finalizarea construcției.
Icoanele vechii biserici au supraviețuit
Povestea dintre vechea și noua Precista nu s-a rupt odată cu ridicarea actualului edificiu.
O parte din patrimoniul vechii biserici a fost păstrată.
Icoanele din catapeteasma actualei biserici provin, potrivit istoricului parohiei, din vechiul lăcaș din 1826. Unele dintre icoanele mici păstrează inscripții chirilice și grecești.
Astfel, în interiorul bisericii ridicate începând din 1930 se păstrează și astăzi elemente care provin din Precista secolului al XIX-lea.
Vechea biserică a fost mutată
După ridicarea noului edificiu, vechea Precista a mai rămas o perioadă în Piatra-Neamț.
Istoricul parohiei arată că aceasta a fost ulterior demolată și transportată în zona Hangu, satul Grozăvești, pentru construirea unei capele.
Astfel, istoria celor două biserici se desparte fizic, dar rămâne legată prin patrimoniu și prin comunitatea care le-a construit.
Zeci de semnături pe documentul din 1930
Una dintre cele mai spectaculoase părți ale documentului este cea aflată sub textul propriu-zis.
Aproape jumătate din foaie este ocupată de zeci de semnături.
Pot fi observate rubrici dedicate clerului, între care „Protoiereu”, „Preoții bisericii” și „Preoții din oraș”, alături de numeroase alte semnături.
Printre numele care pot fi asociate cu certitudine evenimentului se află cel al preotului Constantin Mătasă și al lui G. V. Măcărescu.
Pentru celelalte semnături este necesară o cercetare individuală, deoarece grafia diferă considerabil, iar atribuirea unor nume fără documente comparative ar putea conduce la identificări greșite.
Dar tocmai aceste semnături dau documentului o dimensiune aparte.
Nu mai vedem doar instituții și funcții. Vedem urmele oamenilor care au fost acolo.
O fotografie care păstrează o bucată din memoria Piatrei-Neamț
Privită astăzi, la aproape un secol distanță, foaia îngălbenită poate părea doar un document vechi.
În realitate, ea surprinde momentul în care o generație de pietreni a decis să construiască ceva destinat generațiilor care urmau să vină.
În document se întâlnesc Biserica, Primăria, reprezentanții politici ai județului, clerul și enoriașii.
Acolo se află vechea Precista din 1826 și începutul noii Precista din 1930.
Se află Negoiță Sterie și Constantin Mătasă.
Se află administrația unui oraș interbelic și oamenii care au pus umărul la construirea lui.
Iar în centrul tuturor acestor lucruri rămâne o dată scrisă de mână:
5 octombrie 1930.
În acea zi a început, din temelie, povestea actualei Biserici Precista din Piatra-Neamț.
