La sfârșitul lunii martie 2025, România, alături de Bulgaria și Turcia (coordonator) au depus dosarul multinațional Tehnici tradiționale de preparare a iaurtului și funcții culturale asociate acestuia în vederea înscrierii elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.
Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din cele trei țări implicate, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii și Turismului din Turcia. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte dr. Virgil-Ștefan Nițulescu, președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoiului Cultural Imaterial și manager al Muzeului Național al Țăranului Român, dr. Otilia Hedeșan, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, dr. Adina Ciubotariu, cercetător științific I la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, filiala Iași, dr. Lucian David, cercetător științific II la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, dr. Laura-Ioana Toader, cercetător științific III la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, dr. Alexandru Chiselev, cercetător științific III la Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea și dr. Diana Mihuț, cercetător științific III la Universitatea de Vest din Timișoara.
Dosarul își propune să promoveze tehnicile tradiționale de preparare a iaurtului, așa cum sunt ele păstrate și transmise în comunități de pe întreg teritoriul României. Cunoscut sub diferite denumiri locale sau regionale, precum acriș, chișleag, lapte acru, lapte covăsit sau lapte prins, prepararea și utilizarea iaurtului sub toate denumirile este legată de o serie de funcții sociale, în special în cadrul comunităților pastorale.
Dosarul de nominalizare a fost depus pentru a intra în ciclul de evaluare 2025-2026, ce presupune o eventuală decizie cu privire la înscrierea elementului în cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2026.
Mai multe informații despre acest element sunt disponibile la adresa: https://patrimoniu.ro/ro/patrimoniu-imaterial/articles/tehnici-traditionale-de-preparare-a-iaurtului-si-functii-culturale-asociate-acestuia-1
În același timp, România a avut onoarea de a coordona o nouă extindere a dosarului multinațional Transhumanța – strămutarea sezonieră a turmelor, inițiat de Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania, și finalizat cu înscrierea în Patrimoniul UNESCO în 2023. În această etapă de extindere, s-au alăturat Bulgaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia și Ucraina.
România și-a îndeplinit rolul asumat în grupul de lucru internațional de a conecta informațiilor despre păstoritul transhumant din cele 10 țări inițiale cu noile date oferite de cele 6 noi state, facilitând astfel integrarea acestora în grupul multinațional al Transhumanței. În consens cu rolul său de coordonator, România a mediat elaborarea unui plan de salvgardare pe termen mediu și lung pentru susținerea Transhumanței ca element esențial de patrimoniu, ce contribuie la păstrarea unui mod de viață și a unei utilizări sustenabile a resurselor naturale. Acest fenomen a generat, de-a lungul timpului, o moștenire culturală bogată, reflectată în produse alimentare, meșteșuguri, muzică, sărbători pastorale și comunități profund marcate de această practică tradițională.
Reafirmarea angajamentului celor 16 țări sub coordonarea României a oferit, totodată, o oportunitate valoroasă de promovare a importanței istorice și patrimoniale a păstoritului carpatic în spațiul românesc, precum și a expertizei României în domeniul patrimoiului cultural imaterial.
Din grupul de experți al Ministerului Culturii din România a făcut parte dr. Ioana Baskerville, cercetător științific grad II la la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași, dr. Lucian David, cercetător principal grad II la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brailoiu” al Academiei Române și conf. univ. dr. Iulian Vlad de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Dosarul de extindere va fi evaluat în cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2026.
Informații despre dosarul Transhumanței înscris de UNESCO în 2023 cu participarea României: https://ich.unesco.org/en/RL/transhumance-the-seasonal-droving-of-livestock-01964. Informații despre Transhumanța în spațiul carpatic românesc: https://patrimoniu.ro/ro/patrimoniu-imaterial/articles/2023–transhumanta-carpatica–parte-a-vietii-pastorale-traditionale
