DRUPO caută echilibru financiar: mai multe lucrări pentru terți, mai puțină dependență de bugetul județean

Vasile Panaite: „Nu primim bani dacă nu muncim”. Societatea intră tot mai mult în competiție cu firme private și își propune să atragă lucrări din afara sistemului public

Societatea DRUPO Neamț încearcă să iasă dintr-un model vechi, asociat ani la rând cu dependența de bugetele publice, și să se repoziționeze ca un actor activ pe piața lucrărilor de infrastructură. Mesajul transmis de managerul Vasile Panaită este direct: societatea nu mai trebuie să funcționeze pe logica „banului sigur” venit de la Consiliul Județean, ci pe principiul competiției și al muncii câștigate prin licitații.

Această schimbare de direcție nu este doar una de imagine, ci una de strategie economică. Într-un context în care bugetele publice sunt mai limitate, iar costurile cresc constant, DRUPOîși propune să își diversifice sursele de venit și să devină mai puțin dependentă de comenzile tradiționale.

„Nu primim bani dacă nu muncim”: schimbarea de mentalitate

Una dintre afirmațiile-cheie ale lui Vasile Panaite vizează modul în care este percepută societatea. Potrivit acestuia, DRUPO nu funcționează pe baza unor alocări directe de bani, ci câștigă lucrări prin proceduri legale, în principal licitații.

Declarația vine în contextul unei percepții publice mai vechi, potrivit căreia societățile aflate în subordinea administrației publice ar beneficia automat de lucrări și finanțare. Panaite susține că această etapă trebuie depășită și că DRUPO trebuie să funcționeze după aceleași reguli ca orice operator economic din piață.

În acest sens, participarea la licitații devine regula, nu excepția, iar contractele sunt obținute în competiție directă cu firme private, uneori mai bine dotate sau mai experimentate.

Ținta: venituri tot mai mari din lucrări pentru terți

Una dintre direcțiile strategice anunțate este creșterea ponderii lucrărilor realizate pentru terți – adică pentru beneficiari care nu au legătură directă cu Consiliul Județean.

Obiectivul declarat este ca, în următorii ani, o parte semnificativă din cifra de afaceri a societății să provină din astfel de contracte. Practic, DRUPO vrea să ajungă într-un punct în care veniturile să fie împărțite între lucrările pentru administrația județeană și cele pentru clienți externi.

Logica este una simplă, dar importantă: diversificarea surselor de venit reduce riscul financiar. În loc să depindă de un singur „client” – Consiliul Județean – societatea ar avea mai multe fluxuri de încasări, ceea ce îi oferă stabilitate și capacitatea de a susține activitatea pe termen lung.

Bugete mai mici, presiune mai mare

Schimbarea de strategie vine și pe fondul unei realități bugetare mai dificile. Potrivit declarațiilor din interviu, sumele alocate pentru siguranța circulației și intervențiile pe drumurile județene sunt mai mici decât în anul precedent.

Această diminuare pune presiune directă pe capacitatea societății de a susține același nivel de activitate doar din contractele clasice. În lipsa unor venituri suplimentare, ar apărea riscuri legate de reducerea personalului sau de limitarea lucrărilor.

Managerul DRUPO subliniază că există activități care nu pot fi realizate cu mai puțini oameni, indiferent de situația financiară. De aici apare nevoia de a găsi surse suplimentare de finanțare, iar lucrările pentru terți devin o soluție naturală.

De la „societate de stat” la concurent pe piață

Intrarea pe piața lucrărilor pentru terți înseamnă, în mod automat, o schimbare de statut. Drupo nu mai este doar un executant pentru administrația publică, ci devine un concurent direct pentru firmele private din domeniu.

Această tranziție nu este una simplă. Piața este competitivă, iar companiile private au, de multe ori, avantajul unor dotări mai moderne sau al unei flexibilități mai mari. Cu toate acestea, conducerea DRUPO consideră că societatea poate recupera din diferență prin organizare și eficientizare.

În același timp, participarea la licitații externe înseamnă și o expunere mai mare la regulile pieței: termene, costuri, penalități, dar și oportunități de dezvoltare.

Strategia „nu pui toate ouăle în același coș”

Unul dintre argumentele invocate pentru această schimbare este ideea clasică de diversificare: dependența de o singură sursă de venit poate deveni riscantă, mai ales într-un context economic instabil.

Prin atragerea de lucrări din mai multe zone, societatea își poate asigura un flux de încasări mai constant și mai predictibil. În plus, existența mai multor contracte în derulare crește șansele ca plățile să fie încasate mai rapid, din surse diferite.

Este o strategie care ține mai mult de management economic decât de infrastructură propriu-zisă, dar care poate avea un impact direct asupra capacității Drupo de a funcționa eficient.

O schimbare care poate redefini imaginea societății

Dincolo de cifre și strategii, această repoziționare are și o componentă de imagine. DRUPO încearcă să iasă din percepția de „societate dependentă de stat” și să se prezinte ca un operator competitiv, capabil să câștige lucrări în piață.

Dacă această strategie va avea succes, ea poate schimba modul în care este privită societatea atât de public, cât și de partenerii din domeniu. În același timp, presiunea va crește: odată intrată în competiție directă, Drupo va trebui să livreze rezultate comparabile cu cele ale firmelor private.

Între necesitate și oportunitate

Decizia de a crește ponderea lucrărilor pentru terți nu este doar o opțiune, ci pare mai degrabă o necesitate dictată de context. Bugete mai mici, costuri mai mari și nevoia de stabilitate financiară obligă societatea să caute soluții alternative.

În același timp, această direcție poate deveni și o oportunitate. Dacă DRUPO reușește să se adapteze și să își consolideze poziția în piață, societatea ar putea deveni un actor relevant nu doar la nivel județean, ci și în competițiile din afara acestuia.

Rămâne de văzut dacă această schimbare va produce efectele dorite. Cert este însă că Drupo încearcă să iasă dintr-un model confortabil, dar limitativ, și să intre într-un sistem în care performanța este măsurată direct în contracte câștigate și lucrări executate.