De ce nu mai produce DRUPO 7asfalt: costuri mari, instalație depășită și trecerea la achiziții prin licitație
Societatea Consiliului Județean Neamț schimbă strategia: renunță la producția proprie și mizează pe furnizori externi pentru eficiență și predictibilitate
Una dintre cele mai importante decizii luate în ultimul an la nivelul societății DRUPO Neamț este renunțarea la producția proprie de asfalt, o practică ce a definit ani la rând activitatea companiei. Schimbarea vine pe fondul unor realități economice tot mai apăsătoare: costuri ridicate, echipamente depășite și o piață în care competitivitatea nu mai permite soluții „de compromis”.
Managerul societății, Vasile Panaite, explică faptul că această decizie nu este una de moment, ci rezultatul unei analize economice clare. În loc să continue să producă asfalt în condiții ineficiente, Drupo a ales să cumpere materialul prin licitație, de la furnizori care pot livra cantități mai mari și la costuri mai avantajoase.
O instalație veche și o capacitate limitată
Unul dintre principalele motive pentru această schimbare este starea tehnică a instalației de producere a asfaltului. Potrivit conducerii, aceasta are o vechime de peste 35 de ani și o capacitate de producție redusă, estimată la aproximativ 150–200 de tone.
În contextul actual al lucrărilor de infrastructură, o astfel de capacitate devine rapid insuficientă. Spre comparație, în perioadele de vârf ale activității, DRUPO a ajuns să toarne chiar și 1.300 de tone de asfalt într-o singură zi, ceea ce ar fi însemnat, în condițiile vechii instalații, un efort de producție întins pe mai multe zile sau chiar săptămâni.
Această diferență majoră între necesar și capacitatea de producție a făcut ca varianta producției interne să devină tot mai greu de susținut. În plus, utilizarea unei instalații vechi aduce nu doar limitări de volum, ci și riscuri tehnice și costuri suplimentare de întreținere.
Costuri fixe mari și randament economic scăzut
Dincolo de capacitate, problema principală rămâne însă costul. În analiza făcută la nivelul societății, s-a constatat că producția proprie de asfalt nu mai este rentabilă în condițiile actuale.
Explicația este simplă: costurile fixe – personal, energie, întreținere – rămân aceleași, indiferent de volumul produs. În schimb, cantitatea realizată este mult mai mică decât cea pe care o pot livra marii producători din piață. Astfel, costul pe tonă devine semnificativ mai mare.
În paralel, producătorii mari beneficiază de economii de scară, având instalații moderne și capacități de producție ridicate, ceea ce le permite să ofere prețuri mai competitive. În acest context, Drupo a ajuns în situația în care era mai eficient să cumpere asfalt decât să îl producă.
Achiziția prin licitație, soluția aleasă
În locul producției interne, societatea a optat pentru achiziția asfaltului prin proceduri de licitație publică. Această soluție permite nu doar obținerea unui preț mai bun, ci și accesul la cantități suficiente pentru a susține lucrările în ritm susținut.
Potrivit conducerii, această schimbare a fost deja aplicată în anul anterior, când DRUPO nu a mai produs asfalt, alegând exclusiv varianta achiziției. Rezultatul a fost unul considerat pozitiv din punct de vedere economic, dar și din perspectiva organizării lucrărilor.
Un alt avantaj este flexibilitatea. În loc să fie limitată de propria capacitate de producție, societatea poate adapta volumele în funcție de necesarul din teren, fără a bloca resurse în procese interne ineficiente.
Dependența de furnizori și de condițiile meteo
Totuși, această strategie vine și cu un set de provocări. Una dintre ele este dependența de furnizorii de asfalt, care, la rândul lor, își adaptează producția în funcție de condițiile meteo și de costurile de operare.
Asfaltul este un material sensibil din punct de vedere tehnologic, iar producția lui depinde de temperaturi ridicate și stabile. În perioadele de început de sezon, când temperaturile sunt încă scăzute sau instabile, mulți producători amână pornirea instalațiilor sau lucrează doar pentru intervenții punctuale.
În acest context, chiar dacă lucrările sunt pregătite din timp, punerea în operă depinde de momentul în care furnizorii încep producția la capacitate normală. Este un factor care poate influența calendarul intervențiilor, indiferent de gradul de pregătire al echipelor din teren.
Presiunea prețurilor și lipsa predictibilității
Un alt element important este volatilitatea prețurilor. Asfaltul este un produs derivat din resurse petroliere, iar costul său este influențat direct de evoluția prețurilor la combustibili și materii prime.
În acest context, stabilirea unor contracte ferme pe termen lung devine dificilă. Furnizorii evită să își asume prețuri fixe în condițiile în care piața poate fluctua semnificativ într-un interval scurt de timp. La rândul său, Drupo încearcă să găsească formule contractuale care să permită o anumită stabilitate, fără a bloca însă relația comercială.
Această lipsă de predictibilitate obligă societatea să își adapteze constant strategiile de achiziție și să lucreze cu estimări care pot fi influențate de evoluții externe, greu de controlat.
O schimbare de strategie dictată de realitate
Renunțarea la producția proprie de asfalt marchează, în esență, o schimbare de paradigmă pentru DRUPO Neamț. Dacă în trecut compania încerca să acopere întregul lanț de activitate, de la producție până la execuție, în prezent accentul cade pe eficiență și adaptare la piață.
Decizia reflectă o tendință mai largă din sectorul infrastructurii: specializarea și externalizarea unor activități în favoarea unor soluții mai eficiente economic. În cazul DRUPO, aceasta înseamnă renunțarea la o practică tradițională în favoarea unei abordări care, cel puțin la nivel declarativ, promite costuri mai mici și o mai bună organizare a lucrărilor.
Rămâne de văzut în ce măsură această strategie va reuși să ofere și rezultatele așteptate în teren. Cert este însă că, în condițiile actuale, producția proprie de asfalt nu mai reprezintă o soluție viabilă, iar adaptarea la realitățile economice a devenit o necesitate, nu o opțiune.
