Drupo schimbă abordarea lucrărilor în Neamț: start mai devreme, frezare în locul peticelilor și intervenții pregătite pe mai multe tronsoane

Managerul societății vorbește despre o schimbare de ritm și de filosofie în lucrările de întreținere: mai puțină improvizație, mai multă pregătire, intervenții etapizate și accent pe durabilitate

Intrarea în primăvară deschide, în mod firesc, un nou sezon de intervenții pe infrastructura rutieră, iar în județul Neamț semnalul transmis de conducerea DRUPO este acela al unei schimbări de abordare. Dacă în anii trecuți lucrările de sezon începeau, de regulă, după 1 aprilie, în acest an societatea a ales să profite de ferestrele favorabile din punct de vedere meteorologic și să înceapă mai devreme operațiunile pregătitoare pentru reparațiile de pe drumurile județene.

Mesajul transmis de managerul DRUPO, Vasile Panaite, este unul clar: întreținerea drumurilor nu mai trebuie făcută după logica intervențiilor de formă, care rezolvă problema doar pentru scurt timp, ci după o logică tehnică mai solidă, în care fiecare lucrare să aibă șanse reale de a rezista. În centrul acestei schimbări se află frezarea zonelor degradate înainte de asfaltare, intervențiile pregătitoare pe poduri și tronsoane sensibile, dar și o planificare care rămâne, inevitabil, dependentă atât de vreme, cât și de pornirea producției de asfalt la furnizori.

Sezonul lucrărilor a început mai devreme decât în anii trecuți

Potrivit explicațiilor oferite de conducerea societății, activitatea de vară începea, în mod obișnuit, după finalul intervalului dedicat intervențiilor de iarnă, adică după începutul lunii aprilie. Anul acesta, însă, strategia a fost modificată. În momentele în care temperaturile și starea vremii au permis, echipele au fost mutate către lucrări pregătitoare, în special acolo unde nu mai putea fi continuată activitatea specifică sezonului rece sau alte operațiuni, cum este cazul marcajelor rutiere.

Această mutare de ritm nu este prezentată doar ca un artificiu de calendar, ci ca un semn de eficientizare. Ideea de bază este că timpul favorabil nu trebuie pierdut, mai ales într-un domeniu în care fiecare zi bună de lucru contează. În loc să aștepte în mod rigid data tradițională de start, societatea a început să pregătească din timp zonele cu probleme, astfel încât intervențiile efective cu asfalt să poată fi făcute imediat ce condițiile tehnice o permit.

În acest fel, începutul de primăvară devine nu doar o perioadă de tranziție între activitatea de iarnă și cea de vară, ci o etapă activă de pregătire a șantierelor. Este o nuanță importantă, pentru că arată o schimbare de mentalitate: nu se mai așteaptă „data potrivită” din obișnuință, ci se caută momentul util din teren.

De la plombări rapide la frezare și reparații pregătite corect

Una dintre cele mai importante idei formulate de Vasile Panaite este renunțarea la modelul clasic al plombărilor superficiale. Ani la rând, pentru mulți șoferi, imaginea lucrărilor de întreținere s-a confundat cu umplerea rapidă a gropilor cu asfalt, urmată de compactare și plecare mai departe. Rezultatul era, de multe ori, previzibil: după câteva luni, gropile reapăreau, iar nemulțumirea publică rămânea aceeași.

Noua abordare anunțată de DRUPO presupune frezarea zonelor afectate înainte de așternerea asfaltului. Cu alte cuvinte, suprafața degradată nu mai este doar acoperită, ci este pregătită tehnic astfel încât noul material să aibă aderență și stabilitate mai bună. În cazul sectoarelor unde apar fisuri sau unde asfaltul este afectat pe suprafețe mai ample, intervenția este făcută mai temeinic, nu doar punctual.

Managerul societății susține că această metodă a început să dea rezultate încă din lucrările executate anul trecut. Reparațiile realizate după această logică s-ar fi păstrat mult mai bine în perioada de garanție, iar degradările apărute ulterior ar fi fost semnificativ mai mici comparativ cu anii anteriori. Pentru public, aceasta este poate cea mai importantă promisiune implicită: nu doar să se intervină, ci să se intervină astfel încât lucrarea să nu devină, după câteva luni, o nouă problemă.

În termeni simpli, mesajul transmis este că DRUPO încearcă să iasă din zona lucrărilor făcute „ca să fie bifate” și să intre într-o etapă în care accentul cade pe durabilitate. În infrastructură, diferența dintre cele două abordări se vede rapid, mai ales după o iarnă grea.

Roznov–Dobreni, Roznov și Tupilați, printre zonele unde s-a intervenit deja

În interviu au fost indicate și câteva dintre punctele în care societatea a început deja lucrări pregătitoare. Unul dintre cele mai importante exemple este tronsonul dintre Roznov și Dobreni, unde au fost executate frezări pe suprafețe întinse. Potrivit conducerii DRUPO, intervențiile au vizat zonele deteriorate, astfel încât acestea să poată fi ulterior asfaltate în condiții mai bune.

Tot în această etapă au fost pregătite lucrări și la podul de la Roznov, dar și la podul de la Tupilați. În cazul ambelor obiective, ideea a fost aceeași: frezarea și aducerea suprafeței într-un stadiu care să permită aplicarea unui covor asfaltic imediat ce condițiile vor deveni favorabile. Practic, societatea încearcă să scurteze timpul dintre pregătirea terenului și intervenția finală.

Pe lângă aceste zone, au fost amintite și alte puncte unde se lucrează sau urmează să fie executate intervenții specifice. La Stănița, la Valea Ursului și în zona Ion Creangă sunt vizate lucrări de stabilizare și corectare a unor porțiuni unde carosabilul este afectat nu doar la suprafață, ci și din cauza instabilității terenului de sub structura drumului.

Aici lucrurile devin mai complicate, pentru că nu mai este vorba doar despre asfalt, ci despre probleme de fond ale terenului. În astfel de zone, simpla turnare a unui nou strat nu rezolvă mare lucru. Este nevoie de decopertare, de îndepărtarea straturilor compromise, de umplere cu materiale adecvate și de perioade de așteptare în care terenul să se stabilizeze sub trafic. Abia apoi se poate vorbi despre o soluție mai solidă.

Lucrările depind de vreme, iar asfaltul nu poate fi pus „la comandă” indiferent de temperatură

Chiar dacă pregătirile au început mai devreme, ritmul efectiv al asfaltărilor rămâne condiționat de un factor pe care nimeni nu îl poate negocia: vremea. Conducerea DRUPO a explicat că, în momentul de față, speranța este ca primele intervenții cu asfalt să poată fi făcute imediat ce furnizorul va începe producția în condiții stabile și imediat ce temperaturile vor permite lucrări de calitate.

Aici apare una dintre realitățile mai puțin vizibile pentru public. Asfaltul nu poate fi așternut oricum, în orice zi și la orice temperatură. Procesul ține de un lanț tehnic întreg, de la producție până la transport și punere în operă. Dacă vremea este rece sau umedă, costurile cresc, iar calitatea poate avea de suferit. Cu alte cuvinte, graba poate produce exact genul de lucrări pe care toată lumea le critică ulterior.

De aceea, mesajul transmis este unul prudent: pregătirea terenului a fost făcută, zonele au fost semnalizate, echipele sunt gata de intervenție, însă execuția finală depinde de pornirea producției de asfalt și de stabilizarea vremii. Nu este o scuză comodă, ci mai degrabă o limită tehnică reală. În infrastructură, mai ales la final de iarnă și început de primăvară, calendarul nu se scrie doar în birou, ci și în funcție de termometru.

Între disconfortul temporar și ideea unei lucrări care să țină

Pentru șoferii care circulă zilnic pe drumurile afectate, frezarea înseamnă, inevitabil, disconfort. Suprafața devine mai dificilă, traficul poate fi încetinit, iar așteptarea până la asfaltarea propriu-zisă generează întrebări și nemulțumiri. Tocmai de aceea, în comunicarea publică a societății, una dintre mize este explicarea faptului că această etapă intermediară face parte dintr-o lucrare mai temeinică.

Altfel spus, ideea nu este să se lase drumurile decopertate fără motiv, ci să se pregătească suportul pentru o intervenție care să nu cedeze după câteva luni. Este o diferență importantă, chiar dacă pentru șoferul care trece zilnic prin zonă ea nu se vede imediat. În infrastructură, lucrările serioase sunt rareori cele mai spectaculoase în prima zi; de obicei, ele se văd mai bine după prima iarnă trecută fără să refacă aceleași gropi.

Conducerea DRUPO susține că tocmai această schimbare de filozofie stă la baza actualelor intervenții: mai puține soluții de avarie și mai multă atenție la ceea ce se află sub stratul final. În teorie, este exact ceea ce șoferii cer de ani buni. În practică, rămâne ca rezultatele din lunile următoare să confirme dacă această strategie va produce diferența promisă.

Un început de primăvară care poate deveni testul real pentru noua abordare

Intervențiile anunțate în această perioadă pot deveni primul test serios pentru noua formulă de lucru de la DRUPO. Există deja câteva elemente concrete: start mai devreme al lucrărilor, frezări pe tronsoane și poduri, pregătirea terenului pentru asfaltare și explicații tehnice privind modul în care sunt abordate zonele instabile. Toate acestea conturează imaginea unei societăți care încearcă să schimbe nu doar ritmul, ci și standardul lucrărilor.

În același timp, rămân și condiționări clare: vremea, disponibilitatea asfaltului și costurile unui sector aflat permanent sub presiunea prețurilor. Nimeni nu poate promite miracole pe asfaltul din Neamț peste noapte, iar drumurile nu se repară dintr-o declarație bine ambalată. Dar se poate observa deja o diferență de discurs și de metodă: accentul cade mai mult pe pregătire, pe frezare, pe intervenții făcute etapizat și pe încercarea de a evita lucrările care arată bine doar până la prima ploaie mai serioasă.

Pentru județul Neamț, adevărata miză nu este doar câte petice apar în următoarele săptămâni, ci dacă această schimbare de abordare va reuși să transforme întreținerea rutieră dintr-o rutină a improvizației într-un proces mai predictibil și mai durabil. Iar asta, în materie de drumuri, chiar ar fi o noutate care s-ar simți direct în volan, nu doar în declarații.