După inundație: cum curățăm o fântână contaminată și de ce vaccinarea devine vitală

Odată cu retragerea apelor de inundație, apare o nouă amenințare – mai puțin vizibilă, dar extrem de periculoasă: contaminarea surselor de apă și izbucnirea unor focare de boală. Gospodăriile rurale, dependente de fântâni și puțuri, sunt expuse unui risc ridicat. În același timp, adăposturile temporare, evacuările și lipsa de igienă cresc nevoia de imunizare în rândul populației.

Cum recunoști o fântână contaminată?

După o inundație, chiar și fântânile aparent curate pot ascunde agenți patogeni. Semnele vizibile ale contaminării pot fi:

• nămol sau nisip în bazinul fântânii,

• miros neplăcut al apei,

• culoare tulbure sau spumă,

• prezența deșeurilor, insectelor sau rozătoarelor în apropiere.

Important: Chiar și în lipsa acestor semne, o fântână poate fi nesigură microbiologic!

Pașii corecți pentru curățarea și dezinfectarea unei fântâni

✅ Etapa 1: Curățarea fizică

1. Scoate toată apa din fântână – cu pompă sau găleată, până la fund.

2. Curăță pereții și baza cu perii dure, îndepărtând nămolul, resturile vegetale și orice materie organică.

3. Îndepărtează toate deșeurile din jurul fântânii și asigură zona împotriva pătrunderii animalelor.

✅ Etapa 2: Dezinfectarea cu clor

Clorul este agentul standard de dezinfecție, recomandat de Direcțiile de Sănătate Publică.

1. Umple parțial fântâna cu apă curată.

2. Adaugă 2,5 litri de hipoclorit de sodiu 5% la fiecare metru cub de apă.

3. Amestecă apa din fântână (pompare recirculantă sau agitare manuală).

4. Lasă soluția în fântână minimum 12 ore.

5. Apoi, elimină toată apa prin pompare sau scoatere.

6. Reumple fântâna și verifică dacă apa are gust sau miros de clor. Dacă da, mai golește o dată.

7. Trimite o probă la laboratorul DSP sau folosește teste rapide acreditate pentru verificarea calității.

Ce NU trebuie făcut:

• Nu consuma apă din fântână imediat după dezinfecție;

• Nu improviza tratamente cu substanțe neautorizate;

• Nu refolosi fântâna fără test microbiologic.

Vaccinarea în contextul inundațiilor – o protecție vitală

Inundațiile creează condiții propice pentru răspândirea rapidă a bolilor transmisibile, mai ales în adăposturi temporare sau comunități evacuate. Contactul cu apă murdară, lipsa igienei și stresul pot reactiva focare uitate.

Cele mai frecvente riscuri:

• Tetanos – contractat prin tăieturi, înțepături sau zgârieturi în medii contaminate;

• Hepatita A – transmisă prin consumul de apă sau alimente infectate;

• Rujeola – se transmite ușor în spații aglomerate (adăposturi);

• Difteria, tusea convulsivă, gripa – pericole suplimentare pentru copii și vârstnici.

„Vaccinarea nu este doar o măsură individuală, ci un act de protecție comunitară,” spun specialiștii în sănătate publică.

️ Cine trebuie vaccinat cu prioritate?

✅ Copiii nevaccinați complet
✅ Vârstnicii și persoanele imunocompromise
✅ Persoanele aflate în adăposturi colective
✅ Gravidele (în funcție de recomandările medicale)
✅ Persoanele care se rănesc în zone contaminate sau lucrează la curățare

După o rană deschisă într-un mediu insalubru, vaccinul antitetanos este recomandat de urgență, mai ales dacă nu există rapel în ultimii 5–10 ani.

‍⚕️ Ce trebuie făcut concret?

• Contactează medicul de familie sau centrul de vaccinare DSP;

• Verifică carnetul de vaccinări și solicită completarea schemei dacă este necesar;

• Raportează simptome suspecte: febră, erupții, dureri musculare, icter etc.

Apa și sănătatea sunt priorități majore după o inundație. Curățarea fântânilor nu este un moft, ci o condiție de supraviețuire. La fel, vaccinarea – în special în rândul categoriilor vulnerabile – trebuie tratată cu seriozitate, ca parte esențială a protecției comunitare.

️ O fântână dezinfectată și un organism imunizat sunt cele mai bune garanții pentru o revenire în siguranță după dezastru.