Un fenomen internațional ajunge și în școlile românești: copii care folosesc emoticoane pentru a comanda droguri. Invenție locală sau rețetă preluată?
Într-o perioadă în care adolescenții petrec tot mai mult timp în mediul online, o nouă tendință alarmantă a atras atenția autorităților române: folosirea de emoticoane în aplicații de mesagerie pentru a comanda droguri. De la ❄️ (cocaină), (marijuana) sau (pastile), până la expresii codificate precum „pronto” sau „soluție pentru șters praful”, rețelele de trafic se adaptează limbajului digital și reușesc să păcălească filtrele de securitate, dar și vigilența părinților.
O rețetă importată, rapid adaptată
Această metodă nu a fost inventată în România. Practica vine din SUA și Europa de Vest, unde emoji-urile au fost deja de ani buni instrumente de comunicare codificată între traficanți și consumatori. Agenții federali americani și polițiile europene au publicat ghiduri oficiale despre aceste simboluri, iar rețelele de socializare au devenit teren fertil pentru astfel de tranzacții ascunse.
România însă nu a rămas mult în urmă. Fenomenul a fost rapid preluat de tinerii români, mai ales prin aplicații criptate precum Telegram și WhatsApp, acolo unde dealerii postează oferte și primesc comenzi într-un limbaj care pare, la prima vedere, inofensiv.
Cât de „inventivi” sunt copiii români?
Deși metoda este importată, tinerii din România s-au dovedit extrem de adaptabili și creativi în implementarea ei. În loc să folosească doar emoji-urile standard, ei combină slang românesc, diminutive, simboluri locale și referințe culturale, transformând fiecare conversație într-un cod greu de descifrat chiar și pentru adulții familiarizați cu mediul digital.
Mai grav este faptul că vârsta de început în consumul de droguri a scăzut. Conform datelor recente, în România, copiii pot intra în contact cu drogurile chiar de la 12 ani. În multe cazuri, totul începe online, într-un mesaj aparent banal, ascuns printre emoticoane.
Cum funcționează metoda
Dealerii își promovează „oferta” în grupuri închise. Comanda se face printr-un mesaj criptat, plata online, iar drogul este livrat într-o locație secretă, cunoscută doar de cumpărător. Nu există contact fizic direct, ceea ce face ca identificarea și prinderea celor implicați să fie extrem de dificilă.
Această discreție tehnologică le oferă o siguranță iluzorie copiilor implicați, care nu înțeleg consecințele legale și medicale ale gesturilor lor.
Ce pot face părinții?
Specialiștii trag un semnal de alarmă și recomandă:
-
Monitorizarea discretă, dar constantă a activității online a copiilor;
-
Dialog deschis, fără judecată, despre pericolele drogurilor și ale comunicării ascunse;
-
Atenție la schimbările bruște de comportament și la limbajul folosit;
-
În cazul suspiciunilor, apelarea la autorități sau consiliere specializată.
Într-o lume digitalizată, educația și prevenția sunt mai importante ca oricând. Copiii nu au inventat metoda, dar au devenit foarte buni în a o folosi. Adevărata luptă nu se duce doar în stradă, ci și în ecranul din palma fiecăruia.
