Joi, 16 octombrie 2025, la Parlamentul European, reprezentanții Regiunii Nord-Est au participat la dezbaterea organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR NE) împreună cu Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în cadrul platformei EUROLEAD.
Evenimentul a adus în prim-plan așteptările și prioritățile României și ale regiunilor în perspectiva următorului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, într-un moment în care politica de coeziune europeană traversează o perioadă de redefinire profundă.
120 de participanți la o dezbatere esențială pentru viitorul regiunilor
Într-un context european tensionat de multiple crize – de la competiția economică globală la nevoile de securitate și tranziție verde – conferința EUROLEAD a reunit peste 120 de participanți, printre care europarlamentari, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai grupurilor politice din Parlamentul European și ai administrației regionale din România.
Printre vorbitorii principali s-au aflat:
Oana Țoiu – Ministrul Afacerilor Europene,
Siegfried Mureșan – negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul CFM (PPE),
Nicu Ștefănuță – vicepreședinte al Parlamentului European (Grupul Verzilor),
Dragoș Benea – președintele Comisiei REGI (S&D),
Șerban Dimitrie Sturdza – vice-coordonator REGI (ECR),
Miron Podgorean – Cabinet Roxana Mînzatu, Comisia Europeană,
Raluca Painter – DG EMPL,
Vasile Asandei – director general ADR Nord-Est,
Elena Calistru – membră CESE.
Dezbaterea a fost moderată de Tana Alexandra Foarfă, director executiv Europuls.
Vasile Asandei: „E timpul pentru o transformare constructivă a modului în care funcționează finanțările europene”
Deschizând discuțiile, directorul general al ADR Nord-Est, Vasile Asandei, a subliniat că politica de coeziune trebuie să rămână pilonul central al dezvoltării europene, chiar într-un climat economic incert:
„Politica de coeziune trebuie să rămână o prioritate centrală pentru Uniunea Europeană și să beneficieze de sprijin concret prin politici publice coerente. Este nevoie de o transformare profundă – o abordare ‘distructivă’ în sens constructiv – care să regândească modul în care funcționează finanțările, pentru a fi mai eficiente și mai aproape de nevoile reale ale regiunilor.”
Asandei a accentuat că regiunile trebuie să fie parteneri activi de decizie, nu doar beneficiari ai programelor europene, iar guvernanța multi-nivel devine esențială pentru implementarea coerentă a politicilor publice.
Oana Țoiu: „România are nevoie de dialog constant și sincronizare europeană”
Ministrul Afacerilor Europene, Oana Țoiu, a pledat pentru o strategie de reprezentare pragmatică și coerentă la nivelul Uniunii:
„România trebuie să își consolideze poziția de negociere în UE. Nu e nevoie de gesturi spectaculoase, ci de o abordare pragmatică, bazată pe dialog constant și sincronizare eficientă cu actorii europeni relevanți. Regiunile și orașele nu mai pot fi simple terminale administrative – ele trebuie să devină surse reale de influență și decizie.”
Ea a subliniat nevoia unei flexibilități sporite în alocarea fondurilor, pentru a crește competitivitatea și a reduce decalajele regionale persistente.
Siegfried Mureșan: „Regiunile trebuie să fie parte din decizie, nu doar din execuție”
Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE) a evidențiat riscul ca bugetul european să devină un instrument controlat exclusiv de guvernele naționale:
„Uniunea Europeană se află într-un moment de redefinire a priorităților strategice. Securitatea, apărarea și competitivitatea economică sunt vitale, dar nu trebuie să se finanțeze în detrimentul politicilor fundamentale – Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Cu cât regiunile sunt mai implicate în decizie, cu atât absorbția fondurilor devine mai rapidă și mai eficientă.”
Dragoș Benea: „Politica de coeziune nu poate fi dizolvată în bugete comune”
În intervenția sa, Dragoș Benea, președintele Comisiei REGI, a avertizat asupra riscului „comasării fondurilor de coeziune cu cele agricole”, o măsură propusă la nivelul Comisiei Europene:
„Această comasare pune în pericol identitatea și rolul fiecărei politici în parte și riscă să diminueze impactul coeziunii în regiunile care au cea mai mare nevoie de sprijin. Fermierii și administrațiile locale resimt deja pericolul pierderii de autonomie.”
Regiunea Nord-Est: argumente pentru o Europă echilibrată
Reprezentanții Regiunii Nord-Est – președinți de consilii județene, primari și experți în fonduri europene – au transmis o poziție comună:
-
Politica de Coeziune trebuie menținută în centrul bugetului UE,
-
Implementarea trebuie să fie simplificată și flexibilă,
-
Noile priorități (tranziția verde, digitalizarea, securitatea) trebuie integrate fără reducerea sprijinului pentru agricultură și coeziune,
-
Investițiile în capitalul uman și tineri trebuie consolidate.
Totodată, a fost reafirmată importanța colaborării directe între instituțiile europene și autoritățile regionale, ca mijloc de creștere a eficienței și transparenței programelor.
„România e prezentă și ascultată la Bruxelles”
În încheiere, Vasile Asandei a subliniat că România se află într-un moment favorabil, datorită reprezentării consistente la nivelul instituțiilor europene:
„Această prezență ne onorează, dar ne și responsabilizează. Avem ocazia și capacitatea de a propune soluții care să răspundă provocărilor europene. Înțelegem spiritul european și știm să-l punem în valoare prin colaborare și rezultate tangibile.”
ADR Nord-Est a transmis că dialogul cu partenerii europeni va continua, cu accent pe menținerea coeziunii ca prioritate centrală a bugetului Uniunii și pe o abordare orientată spre rezultate în perioada post-2027.
