După aproape șase decenii de istorie, întreruperi, reluări și generații întregi de artiști lansați în luminile rampei, Festivalul-concurs național de muzică populară pentru copii și tineri „Florile Ceahlăului” revine în prim-plan cu ediția a XXXVI-a, pregătită de Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare și finanțată de Consiliul Județean Neamț.
Nu este doar un concurs. Este un ritual cultural care, an de an, verifică starea de sănătate a folclorului românesc și capacitatea lui de a se reinventa prin copii și tineri.
Înscrierile au început: primul test pentru viitorii laureați
Prima etapă a ediției 2026 a fost deja demarată: înscrierile în concurs, cu termen-limită 22 februarie 2026. Viitorii concurenți trebuie să parcurgă pașii disponibili pe platforma oficială a festivalului, unde se regăsește și Regulamentul competiției, document-cheie pentru orientarea participanților.
Organizatorii mizează, ca în fiecare an, pe o selecție riguroasă, în care contează nu doar vocea sau tehnica instrumentală, ci și autenticitatea, repertoriul și raportarea corectă la tradiție.
Două etape, două secțiuni, o singură miză: valoarea
Concursul se va desfășura în două etape distincte:
-
Preselecția națională, programată în perioada 23–27 februarie 2026;
-
Etapa finală, care va avea loc în zilele de 20, 21 și 22 martie 2026.
Structura competiției rămâne una clară și echilibrată, cu două secțiuni:
-
Secțiunea canto, împărțită pe trei categorii de vârstă: 10–14 ani, 15–19 ani și 20–25 ani;
-
Secțiunea instrumente, cu aceleași categorii de vârstă.
Finaliștii vor fi anunțați pe 28 februarie 2026, prin intermediul canalelor oficiale ale festivalului și ale Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”.
Gala laureaților, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor
Momentul culminant al ediției a XXXVI-a va avea loc duminică, 22 martie 2026, odată cu Concertul de gală, organizat pe scena Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț – spațiul tradițional de desfășurare a întregului concurs.
Acompaniamentul concurenților, pe tot parcursul competiției, va fi asigurat de Ansamblul Floricică de la munte, o garanție a profesionalismului și a respectului pentru sonoritatea tradițională autentică.
O competiție care a lansat destine artistice
Lista laureaților edițiilor desfășurate după 2009 vorbește de la sine despre importanța festivalului în peisajul muzicii populare românești. De la Ana Dragu (2009) și Sorina Asofroniei (2010), până la Gabriel Treteag (2023) și Alexandra Georgiana Pițu (2024), „Florile Ceahlăului” a fost, pentru mulți, prima validare națională.
În 2025, concursul nu a mai avut loc, ediția a XXXV-a fiind marcată printr-un Concert extraordinar – Gala laureaților, un gest simbolic de continuitate și respect pentru istoria manifestării.
Aproape 60 de ani de istorie culturală
Povestea „Florilor Ceahlăului” începe în 1968, când festivalul debuta ca o competiție județeană. Ulterior, manifestarea a căpătat caracter național, traversând însă și perioade de pauză.
Inițial, primele 12 ediții (1968–1980) au fost dedicate muzicii ușoare, cu o întrerupere în 1978. Din 1982, festivalul își schimbă definitiv identitatea, devenind un concurs de muzică populară, organizat până în 1989.
După o pauză de aproape două decenii, competiția renaște în 2009, sub egida Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, cu un obiectiv clar: perpetuarea tradiției cântecului popular românesc autentic.
De la Angela Ciochină la noile generații
Istoria festivalului consemnează și momente fondatoare. La „Florile Ceahlăului” a urcat pentru prima dată pe scenă Angela Ciochină, la doar 16 ani, fiind răsplătită cu Trofeul „Floarea de argint”.
În perioada de dinainte de 1989, pe scena festivalului au evoluat și s-au afirmat interpreți care aveau să devină repere ale folclorului românesc: Matilda Pascal-Cojocărița, Liviu Vasilică, Elena Pește, Nelu Gabor, Nelu Șopterean, dar și regretatul Ioan Hongu.
Un reper cultural care merge mai departe
Astăzi, „Florile Ceahlăului” nu mai este doar o competiție. Este un barometru al autenticității, un filtru de valoare și o punte între generații. Într-o perioadă în care folclorul riscă uneori să devină decorativ, festivalul rămâne ferm ancorat în exigență artistică, respect pentru tradiție și formarea viitorilor profesioniști.
Ediția a XXXVI-a se anunță, așadar, nu doar ca un eveniment cultural, ci ca o declarație de continuitate: folclorul nu este trecut. Este viitor, dacă este lăsat pe mâini bune.
