La doar 15 kilometri de municipiul Piatra-Neamț, pe drumul spre Tupilați, în comuna Ștefan cel Mare, un vechi han de drumeție își redeschide tăcut porțile către trecut. Este vorba despre Hanul de la Șerbești, un monument istoric care, în urma unor ample cercetări arheologice și restaurări meticuloase, a renăscut ca o bijuterie arhitecturală medievală, unică în România.
Cercetare interdisciplinară pe un loc străvechi
Între anii 2019 și 2020, monumentul a fost supus unei cercetări arheologice preventive cu caracter interdisciplinar, coordonată de dr. Constantin Preoteasa, arheolog în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț și totodată șeful lucrărilor de restaurare.
Rezultatele cercetării au fost remarcabile: hanul actual este al treilea construit succesiv pe același amplasament, peste ruinele unor hanuri din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Săpăturile au scos la iveală beciuri, latrine, podele originale din lemn, gropi de depozitare și o cantitate impresionantă de artefacte, ce atestă continuitatea locuirii și a comerțului în această zonă de-a lungul a sute, dacă nu mii de ani.
Comori descoperite: de la Culturile Cucuteni și Bronzului la Imperiul Habsburgic
Cercetările au relevat straturi succesive de locuire, începând cu epoca eneolitică și până în epoca modernă. Printre descoperirile valoroase se numără:
-
ceramică, sticlă și metal din diverse epoci,
-
monede medievale și moderne, inclusiv parale turcești, kreuzeri habsburgici, bani românești din perioada regalității și o kopeikă sovietică,
-
muniție din cele două războaie mondiale, inclusiv cartușe și dinamită, ridicate de ISU Neamț.
Artefactele au fost restaurate și conservate de specialiștii Complexului Muzeal Național Neamț, urmând a fi valorificate expozițional chiar în cadrul hanului, devenit astăzi un spațiu muzeal integrat.
️ De la ruină la reper: restaurarea hanului de tip „rateș”
Hanul actual a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în stil rateș, cu mansardă pentru camerele de oaspeți și parter funcțional, destinat bucătăriei, cămării și sălii de mese. A funcționat până în perioada comunistă, când a fost transformat în sediu al Cooperativei Agricole de Producție. Ulterior, a fost abandonat, degradat și folosit abuziv ca zonă de deșeuri.
În ciuda distrugerilor, parterul clădirii și cele două frontoane de mansardă s-au conservat suficient pentru a permite o restaurare fidelă. Proiectul de restaurare – finanțat prin AFIR și documentat minuțios prin cercetare arheologică – a restituit monumentului demnitatea medievală, în forma sa autentică.
Parte dintr-un ansamblu istoric major
Hanul de la Șerbești nu este un element izolat: el a făcut parte dintr-un complex istoric care mai include Biserica „Sf. Gheorghe” și Conacul Cantacuzino, înrădăcinându-se într-un spațiu cu funcții strategice, comerciale și religioase în trecutul Moldovei.
Un model pentru valorificarea patrimoniului
Hanul devine astăzi nu doar un obiectiv turistic, ci și un model de cercetare, restaurare și promovare a patrimoniului. Este primul han din România cercetat pe scară largă și valorificat științific în mod monografic, o premieră pentru studiul și conservarea arhitecturii de tip rateș.
O invitație în timp
Astăzi, Hanul de la Șerbești își întâmpină vizitatorii cu o ținută impecabilă, redată cu migală și rigoare științifică. O vizită aici înseamnă o călătorie prin secole, o reîntâlnire cu meșteșugurile trecutului și un gest de respect pentru rădăcinile noastre istorice.
