Complexul Muzeal Național Neamț aduce în atenția publicului o nouă expoziție outdoor, intitulată „Moneda antică. Origine. Evoluție. Ideologie”. Panourile informative, amplasate în proximitatea Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia”, vor putea fi vizionate în perioada iulie-octombrie a.c.
Expoziția ne poartă într-o scurtă incursiune în istoria monedei antice, pornind de la etapa schimbului premonetar (schimbul de produse; rolul principal al metalelor în relațiile de schimb etc.), continuând cu apariția celor dintâi monede în zona microasiatică către mijlocul secolului al VII-lea;contextul grecesc sau, în orice caz, elenizat al celor mai timpurii monede ce au avut un rol definitoriu în înțelegerea semnificației istorice a introducerii și răspândirii monedelor; etapele premergătoare apariției denarului roman de argint, cea mai cunoscută și răspândită monedă din lumea antică, ce a dăinuit și în epoca imperială până în secolului al III-lea d.Hr.Monedele romane imperiale au pătruns și au circulat în număr însemnat, atât în cadrul celor două provincii Dacia și Moesia Inferior, cât și în teritoriul dacilor liberi. În mod deosebit se remarcă grupul marilor tezaure cu denari romani imperiali descoperite în mediul carpic din Moldova (în special județele Neamț, Bacău, Iași și Vaslui).
Un segment aparte al expozițiea fost dedicat rolului secundar deținut de monedele romane, și anume, acela de mijloc de propagandă imperială. În acest scop au fost selectate o serie de monede reprezentative, mai puțin cunoscute publicului larg, aflate în componența unor tezaure monetare descoperite în județul Neamț (Mastacăn, Gherăieștii Noi, Bârgăoani, Homiceni, Dragomirești, Gârcina, Hârtop, Ruginoasa, Turturești etc.), ce alcătuiesc colecția numismatică a Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț. Funcția economică a făcut din monedă un obiect acceptat de toate nivelurile societății romane. O astfel de caracteristică specială, dar mai ales caracterul circulatoriu al acesteia, nu puteau trece neobservate de către stat, moneda devenind astfel cel mai răspândit și eficient instrument al ideologiei statale.În timpul Imperiului roman, împărații și-au folosit propria imagine, redată pe aversul monedelor, pentru a transmite mesaje către cetățenii Romei și nu numai. Având în vedere că populația nu se afla într-un contact direct cu împăratul, portretul său de pe monede reprezenta un mijloc prin care acesta putea fi cunoscut, stabilind astfel o relație cu poporul său. Fie că îi înfățișează pe împărații ca maturi și cu experiență sau ca tineri și inovatori, fie ca filosofi sau soldați, portretele împreună cu sloganurile de pe monede vizând victoria, pacea sau securitatea, erau menite să imortalizeze Roma și ai săi conducători.Tipurile de reversuri imperiale, deși mai puțin remarcabile din punct de vedere artistic, sunt deosebit de importante datorită multitudinii de comentarii istorice pe care le oferă. Reprezentările numeroase și deosebit de variate aveau menirea de a comunica mesaje oficiale specifice ale administrației imperiale direcționate către un auditoriu larg. Marile monetării romane au oferit anual dovezi ale intereselor imperiale, precum:nașterea unui moștenitor sau o asigurare alternativă a succesiunii; acte de reformă socială sau ajutor public; spectacole publice, aniversări religioase; membrii ai familiei imperiale; victorii în război (seria de emisiuni monetare ale împăratului Traiandedicate războaielor dacice); călătorii imperiale etc.Toate acestea arată eforturile depuse de împărați, în calitate de conducători semireligioși și atotputernici ai unui imperiu uriaș și eterogen, de a concilia și informa.
Muzeograf Loredana Gafincu
Fotograf Florin Ghimiș
