Padel și padbol – sporturile hibride care cuceresc România. De la curtea mexicană la terenurile moderne din Piatra-Neamț
Din Mexic până în Argentina, din Spania până în Moldova, două sporturi noi schimbă dinamica mișcării urbane: padelul și padbolul. România intră tot mai hotărât pe harta europeană a acestor discipline spectaculoase, iar Piatra-Neamț devine parte din poveste.
Sporturile hibride – un fenomen al secolului XXI
Într-o lume în care orașele devin tot mai dense și timpul liber tot mai scurt, sporturile hibride – născute din combinația unor discipline clasice – încep să câștige teren. Padelul și padbolul sunt printre cele mai proaspete exemple: compacte, dinamice, sociale și spectaculoase.
Românii, obișnuiți cu tenisul, fotbalul și handbalul, descoperă tot mai des plăcerea jocului în spații mai mici, dar cu energie mare.
Padel – sportul inventat din lipsă de spațiu, devenit fenomen mondial
Totul a început în 1969, în Acapulco, Mexic. Enrique Corcuera, un om de afaceri excentric, a vrut să-și construiască un teren de tenis, dar curtea nu-i permitea. A improvizat: a ridicat pereți, a scurtat dimensiunile și a creat o nouă formă de joc.
Ceea ce părea o soluție de moment a devenit un sport nou. Padelul a fost preluat de prințul Alfonso de Hohenlohe, care l-a dus în Marbella, Spania, unde a prins imediat printre aristocrați și turiști.
De acolo, valul a ajuns în Argentina, unde a explodat: peste 10.000 de terenuri s-au construit în doar câțiva ani. În prezent, Spania este capitala mondială a padelului, cu peste 4 milioane de jucători și mii de cluburi.
De ce prinde padelul
Padelul e un amestec perfect între tenis și squash. Se joacă pe un teren de 20 x 10 metri, înconjurat de pereți de sticlă și grilaj, iar mingea rămâne în joc chiar și după ce ricoșează.
Se joacă aproape exclusiv în dublu, cu palete fără corzi, perforate, mai ușoare decât rachetele de tenis.
Mingea e similară cu cea de tenis, dar are presiune mai mică. Ritmul e alert, dar mai puțin solicitant pentru articulații. În plus, e un sport inclusiv – îl pot practica adolescenți, adulți și seniori fără antrenament intens.
De aici și succesul: padelul e un sport social, ușor de învățat, greu de lăsat.
Padelul ajunge în România
România a intrat relativ recent pe harta padelului european. Primele terenuri au fost amenajate în marile orașe – București, Cluj, Iași, Constanța, Bacău – și, în ultimii ani, în tot mai multe centre urbane.
La Piatra-Neamț, sportul a fost adus de Mugurel Irimia, pasionat de tenis de câmp, care a descoperit padelul în Londra și a decis să-l introducă acasă.
A ridicat printre primele terenuri din județ, a organizat turnee și a creat o comunitate în creștere.
Astăzi, tot mai mulți pietreni descoperă bucuria acestui sport, iar baza sportivă locală atrage atât amatori, cât și jucători de performanță.
Padbol – fotbalul inteligent pentru spații mici
Dacă padelul e fratele mai tehnic al tenisului, padbolul e ruda spectaculoasă a fotbalului. A apărut în Argentina în 2008, inventat de Cristian Gastón Storchi, și s-a răspândit rapid în Europa, în special în Spania, Italia și Portugalia.
Se joacă 2 contra 2, pe un teren de 10 x 6 metri, împărțit de un fileu de un metru înălțime.
Regula e simplă: nu se folosesc mâinile – doar picioarele, capul, pieptul și umerii. Mingea e mai mică decât cea de fotbal, iar pereții transparenți păstrează mingea în joc.
Rezultatul? O combinație de fotbal-tenis, volei și acrobație, în care reflexele, coordonarea și tehnica sunt esențiale.
Cum se joacă padbolul
-
Se punctează ca la tenis: 15, 30, 40, game.
-
Mingea poate atinge pereții după contactul cu solul – fazele devin spectaculoase.
-
Se joacă în seturi, iar meciurile sunt rapide, intense, pline de faze imprevizibile.
Terenul este din gazon sintetic, cu pereți de sticlă și plasă metalică. Suprafața elastică reduce riscul de accidentare și permite mișcări acrobatice.
Padbolul în România
România a descoperit padbolul în jurul anului 2015, odată cu primele terenuri din București și Cluj-Napoca. În prezent, există baze și în Bacău, Constanța, Oradea și Timișoara, iar pasionații formează o comunitate tot mai puternică.
România a participat la Campionatul Mondial de Padbol, organizat sub egida Federației Internaționale de Padbol (FIPA), obținând rezultate onorabile.
Sportul are avantajul de a fi ușor de promovat în școli, academii de fotbal sau cluburi private – cerințele logistice sunt minime, dar spectaculozitatea maximă.
Două sporturi, aceeași filozofie
Padelul și padbolul nu sunt doar tendințe trecătoare. Ele exprimă o nouă cultură sportivă – una care combină performanța cu socializarea, competiția cu plăcerea jocului.
Ambele sporturi pun accent pe tehnică, strategie și colaborare, dar rămân accesibile publicului larg.
În orașe precum Piatra-Neamț, unde comunitatea sportivă se dezvoltă constant, apariția acestor discipline e o gură de aer proaspăt. Oferă o alternativă modernă la sporturile tradiționale și readuc mișcarea în viața de zi cu zi.
Viitorul padelului și padbolului în România
Tendința este clară: investițiile private cresc, apar noi baze, iar interesul publicului e tot mai mare.
În următorii ani, padelul ar putea deveni sport olimpic, iar padbolul – o disciplină de masă în Europa de Sud și America Latină.
În România, ambele sporturi își găsesc locul natural: între pasiune și performanță, între relaxare și competiție.
De la improvizația lui Enrique Corcuera în Mexic, la inovația lui Cristian Storchi în Argentina și până la terenurile moderne din România, padelul și padbolul demonstrează că sportul se reinventează constant.
La Piatra-Neamț, această reinventare poartă semnătura unui om care a privit dintr-un balcon londonez și a văzut mai departe decât restul. Padelul a prins rădăcini aici și deschide o nouă eră pentru sporturile urbane, prietenoase, care adună oameni, nu doar puncte pe tabelă.
Padbolul, pe de altă parte, rămâne un teren încă neatins în oraș – o șansă clară pentru viitor, mai ales că Piatra-Neamț are o tradiție solidă în sporturile de echipă și o generație tânără conectată la mișcare și spectacol.
Deocamdată, nu există niciun teren de padbol cunoscut în municipiu, dar potențialul de a deveni o disciplină atractivă pentru tineri este uriaș.
