Inundațiile nu aduc cu ele doar ape revărsate, ci și un val nevăzut de pericole: boli infecțioase, traume psihologice și riscuri crescute pentru cei mai fragili membri ai comunității. În fața acestor amenințări, pregătirea și cunoașterea pot face diferența dintre viață și dezastru.
Apa murdară – un vector de contaminare
La prima vedere, apa în exces pare doar un disconfort. În realitate, apele de inundație transportă o încărcătură biologică periculoasă, devenind medii de propagare pentru agenți patogeni. Aceasta include:
-
Resturi de canalizare, deșeuri menajere și animale moarte;
-
Substanțe toxice (pesticide, combustibili, detergenți);
-
Agenți infecțioși ce pot provoca:
-
hepatita A,
-
gastroenterite,
-
leptospiroză (prin contactul cu urina de rozătoare),
-
tifos exantematic,
-
infecții ale pielii (de la tăieturi sau leziuni deschise).
-
„Orice contact cu apa contaminată trebuie evitat. Dacă ați fost expuși, igiena imediată este esențială,” se precizează în Ghidul pentru educarea populației în zonele cu risc de inundații.
Igiena, o linie de apărare vitală
Pentru a preveni contaminările:
-
Evitați scufundarea în apele revărsate;
-
Spălați-vă mâinile frecvent, mai ales înainte de mese;
-
Dezinfectați tăieturile cu alcool sau apă oxigenată;
-
Nu consumați alimente atinse de apă;
-
Nu folosiți apă din fântâni afectate fără testare și dezinfectare;
-
Aruncați conservele bombate sau deteriorate.
Trauma psihologică: efecte nevăzute ale dezastrului
Inundațiile nu lasă urme doar în gospodării, ci și în mintea celor care trec prin ele. Potrivit specialiștilor în sănătate mintală, traumele post-inundație pot duce la:
-
anxietate și atacuri de panică,
-
tulburări de somn,
-
depresie,
-
sindrom de stres posttraumatic (PTSD), mai ales la copii.
Sprijinul emoțional, comunicarea și consilierea psihologică sunt esențiale, chiar și în stadii incipiente. Comunitățile trebuie să își mobilizeze rețelele de sprijin (familii, școli, asistenți sociali) pentru a ajuta la gestionarea efectelor pe termen lung.
Cine sunt cei mai expuși: persoanele vulnerabile
În caz de inundații, anumite categorii de persoane sunt mai greu de evacuat, au nevoi specifice și sunt expuse riscurilor sanitare sau fizice într-o măsură mai mare:
1. Copiii mici
-
Risc crescut de infecții, deshidratare, panică;
-
Necesită produse speciale: lapte praf, scutece, medicamente pediatrice.
2. Vârstnicii
-
Probleme de mobilitate;
-
Pot suferi de boli cronice și necesită tratamente permanente;
-
Sensibili la frig, stres, izolare.
3. Persoanele cu dizabilități
-
Necesită asistență pentru deplasare și evacuare;
-
Pot avea nevoi tehnologice (aparate medicale, alimentare cu energie);
-
Trebuie incluse în planurile locale de evacuare.
4. Femeile însărcinate
-
Risc crescut de complicații medicale în lipsa asistenței;
-
Necesită adăpost sigur, igienă riguroasă, acces la asistență obstetricală.
5. Bolnavii cronici (diabet, boli cardiovasculare, astm etc.)
-
Evacuarea fără medicația necesară poate duce la agravări;
-
Accesul la insulină, inhalatoare sau alte tratamente este vital.
Măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile
✅ Identificarea lor din timp de către autorități și comunitate;
✅ Asigurarea unei rezerve de medicamente și alimente specifice;
✅ Stabilirea de rute rapide pentru evacuare și centre de adăpostare adaptate;
✅ Sprijin din partea voluntarilor și rețelelor de suport local.
„Un plan de evacuare bine gândit trebuie să ia în calcul nevoile tuturor, nu doar ale celor apți fizic. Solidaritatea salvează vieți,” arată ghidul oficial.
Rolul autorităților și ce putem face fiecare
Instituțiile de sănătate publică, medicii de familie și autoritățile locale trebuie să colaboreze în timpul și după inundații pentru a preveni izbucnirea unor epidemii sau agravarea stării de sănătate a populației.
Însă, responsabilitatea personală este la fel de importantă:
-
Informează-te din surse oficiale;
-
Ajută-ți vecinii vulnerabili;
-
Nu ezita să ceri ajutor;
-
Raportează orice simptom suspect medicului sau DSP.
Apele care inundă gospodării pot fi și pericole invizibile. Bolile, traumele și neputința în fața dezastrelor afectează în special pe cei mai fragili. Pregătirea, cunoașterea riscurilor și protejarea celor vulnerabili sunt nu doar măsuri de siguranță, ci și acte de responsabilitate civică.
Inundațiile sunt o încercare pentru întreaga comunitate – iar comunitățile unite, informate și atente sunt cele care trec cu bine peste ele.
