Complexul Muzeal Național Neamț anunță deschiderea expoziției „Periplu istoric. De la Tudor Vladimirescu la renașterea națională”, în data de 1 aprilie 2021, ora 17.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. Evenimentul organizat în contextul bicentenarului revoluției de la 1821 își propune să evoce personalitatea lui Tudor Vladimirescu și să realizeze o frescă a societății românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea, sub raport politic, social și cultural.

Convinși fiind de faptul că revoluția nu s-a declanșat spontan în anul 1821, ea fiind influențată atât de activitatea forțelor politice naționale (reprezentate de mica boierime, mai liberală și dornică să se implice în conducerea țării) cât și de conjunctura politică internațională (radicalizarea contextului politic al lumii creștine sud-est europene), și astfel nu a fost opera unui singur om, l-am plasat totuși în centrul acestei expoziții pe Tudor Vladimirescu, cel care a avut prin fermitate și talent politic un rol determinant în „ridicarea poporului”. Contemporanii, posteritatea și apoi istoricii i-au atribuit rolul de conducător al revoluției, recunoscându-i meritul „de a fi deschis drumul națiunii române în secolul naționalităților”. Dezvoltarea conștiinței naționale, politice și culturale va duce la apariția ideii de „renaștere”, văzută, un deceniu mai târziu, ca o modernizare a structurilor de bază ale societății. Nicolae Bălcescu aprecia, la rândul său, că ridicarea lui Tudor Vladimirescu „fu deșteptarea nației”, liderul pașoptist situându-l pe acesta în galeria eroilor naționali alături de Horia. Cei care l-au cunoscut vorbesc despre slugerul Tudor Vladimirescu „ca despre un taciturn, îndurerat de mulțimea nedreptăților, ca despre unul care nu cerea nimic pentru sine, fiind el însuși gata să se jertfească pentru alții și având conștiința lămurită că din clipa în care va ridica steagul <<pentru dobândirea dreptăților>> Țării însemnează că s-a și îmbrăcat în <<cămașa morții>>”. Era firesc ca istoria să îl treacă în legendă, „legendă ce va crește până la dimensiunile unui mit, în imaginația populară și în literatură, și din care se vor nutri făuritorii României moderne”.

Astfel, un veac nou s-a ivit, chiar dacă planul maximal al revoluției nu s-a împlinit. Reinstaurarea domniilor pământene prin numirea lui Ioniță Sandu Sturdza și Grigore Dimitrie Ghica ca domni ai Moldovei și Țării Românești a fost principalul beneficiu al mișcării din 1821. Toate aceste aspecte, cărora li se adaugă tratatele de la Akkerman și Adrianopol, Regulamentele Organice, domniile lui Mihail Sturdza și cea a lui Alexandru Dimitrie Ghica sunt evidențiate parțial în primul segment expozițional prin intermediul unor bunuri de patrimoniu de o valoare excepțională provenite din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României. Se cuvine să menționăm prezența în expoziție a Proclamației de la Padeș, document care marchează începutul „mișcării de afirmare națională” din 1821, a sabiei care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, a portretului lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, obiecte de artă decorativă care au aparținut domnilor Principatelor Române din perioada 1822-1828, 1834-1849, toate clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național mobil.

Prefacerile politice ale acestei perioade din istoria noastră sunt egalate, sau poate chiar depășite, de prefacerile sociale și culturale. Principatele Unite din perioada 1821-1850 prezintă un spectacol fascinant, „dată fiind tranziția universală în locuințe, în costume, în legi și chiar în limbă”. „Tânărul cel mai tânăr din oamenii de la 1835 este mai bătrân decât cel mai bătrân din bătrâni, fie acel bătrân din vremea celor întâi moscali. În 16 ani, de la 1835 până la 1851, mai mult a trăit Moldova decât în cele cinci sute ani istorice, de la descălecarea lui Dragoș la 1359, până în zilele părinților noștri”, spunea Alecu Russo în „Studie Moldovană”. Această „teribilă accelerare a istoriei” intenționăm să fie surprinsă de cel de-al doilea segment tematic al expoziției noastre. Și pentru că „arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi”, în „Curierul românesc” din 17 august 1830 se putea citi că „marii boieri ca să dea dovada veacului în care se aflau, au ras barba și au îmbrăcat hainele Europei celei civilizate”. Schimbarea veșmintelor reprezintă fără îndoială partea cea mai sesizabilă în reformarea modului de viață. „Veșminte din trecut”, de factură orientală, din colecția Muzeului Municipiului București, instituție deținătoare a celei mai valoroase colecții din țară, dar și veșminte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt prezente, pentru prima dată, într-o expoziție organizată la Piatra-Neamț. Evoluția istoriei costumare din Principatele Române este admirabil surprinsă în reprezentările plasticienilor. În expoziție au fost astfel incluse operele promotorilor portretului de șevalet din pictura românească din cel de-al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, Niccolo Livaditti, Giovanni Schiavoni sau Anton Chladek, ceea ce conferă proiectului expozițional și valoare artistică.

Expoziția a fost realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași/Muzeul de Artă Iași, Muzeul Militar Național Regele „Ferdinand I”, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” și Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale.

În perspectiva organizării acestei expoziții care să marcheze Bicentenarul Revoluției de la 1821 am optat și pentru demararea unui proiect de pedagogie muzeală, intitulat Istoria prin ochii copiilor, care să îi aducă pe copii, din nou, la muzeu. Pe parcursul a mai bine de jumătate de an, sub atenta îndrumare a doamnei profesoare Mariana Papară, artist plastic important al artei contemporane românești, consultând o vastă bibliografie, copiii au făcut o incursiune artistică în istoria primei jumătăți a secolului al XIX-lea, lucrările rezultate, reunite în cadrul expoziției Texturi cromatice. O călătorie în istorie, reușind să creioneze, în linii mari, spectaculoasa frescă a unei societăți aflate în tranziție. Împreună cu partenerul nostru, Asociația Artistică Internațională Aripa de Mariana Papara, sperăm să demonstrăm, o dată în plus, faptul că muzeul nu este doar „un depozitar al trecutului îndepărtat și clasicizat” ci și un spațiu cultural și educativ incluziv.

Complexul Muzeal National Neamț, cu sprijinul neprețuit al instituțiilor partenere, invită publicul nemțean la o abordare expozițională care va lărgi perspectiva asupra culturii materiale și a realităților istorice din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este o abordare care prin valoarea excepțională a bunurilor culturale reunite în periplul istoric propus, sperăm, va capta atenția vizitatorilor.

La eveniment vor participa personalități ale muzeografiei românești.         Mihaela-Cristina Verzea, Complexul Muzeal Național Neamț