Risipa alimentară, o problemă globală: Ce putem face, ca europeni și români, pentru a recicla hrana?

Peste 58 de milioane de tone de alimente sunt irosite anual în Uniunea Europeană. Deși pare un paradox, în timp ce cantități uriașe de hrană ajung la gunoi, milioane de oameni din Europa trăiesc în nesiguranță alimentară. Problema risipei alimentare nu mai este de mult una izolată – este o criză globală cu implicații economice, sociale și de mediu.

Care este situația actuală?

Statisticile sunt grăitoare. În UE, fiecare locuitor aruncă în medie 131 kg de alimente pe an, în timp ce 37 de milioane de persoane nu-și permit o masă caldă o dată la două zile. Impactul este devastator și pentru planetă: se irosesc resurse naturale esențiale – apă, energie, teren agricol – fără ca produsele rezultate să ajungă să fie consumate.

Cine generează risipa?

• 54% din risipă provine din gospodării.

• 16% este generată în restaurante, cantine și supermarketuri.

• Restul provine din procesul de producție și distribuție.

În România, ponderea risipei alimentare din gospodării ajunge la peste 40%, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi are un rol crucial.

‍⚖️ Ce spune legislația?

România are în vigoare Legea nr. 217/2016, completată de Legea nr. 49/2024, care stabilește ierarhia prevenirii deșeurilor alimentare:

1. Planuri antirisipă pentru operatori.

2. Vânzarea cu preț redus a produselor apropiate de expirare.

3. Donarea către persoane vulnerabile.

4. Utilizarea în hrana pentru animale.

5. Compostarea și transformarea în biogaz.

ANSVSA este implicată activ în promovarea acestor măsuri, prin informare publică și campanii de educare.

✅ Ce putem face fiecare dintre noi?

În gospodărie:

• Planifică mesele și cumpără doar cât ai nevoie.

• Stochează corect alimentele (frigiderul trebuie setat între 1°C – 5°C).

• Distinge între mențiunile de valabilitate:

  • „A se consuma până la…” = siguranța alimentară → nu consuma după această dată.

  • „A se consuma de preferință înainte de…” = calitatea produsului → poate fi consumat dacă nu e alterat.

La cumpărături:

• Mergi la piață cu listă.

• Nu face cumpărături când îți este foame.

• Cumpără produse vrac sau ambalaje mici.

• Alege legume și fructe imperfecte, adesea mai ieftine.

La serviciu sau școală:

• Solicită porții potrivite la cantină.

• Evită risipa în spațiile comune (frigider, coș de fructe etc.).

• Vorbește colegilor despre bunele practici alimentare.

În restaurante:

• Solicită porții mai mici, dacă ești la dietă.

• Ia la pachet ceea ce nu mănânci.

• Evaluează-ți corect pofta de mâncare.

♻️ Reciclarea mâncării: soluții la îndemână

Când rămân resturi alimentare, acestea pot fi reutilizate sau reciclate:

• Gătește cu resturi: pizza din pâine uscată, supe cu legume rămase, omlete.

• Transformă cina în prânzul de a doua zi.

• Donează surplusul către bănci de alimente.

• Nu arunca uleiul în chiuvetă – colectează-l separat!

• Compostează la bloc sau la casă (coji, zaț de cafea, resturi vegetale).

Zațul de cafea, spre exemplu, poate fi folosit ca exfoliant, îngrășământ natural sau pentru eliminarea mirosurilor.

Inițiative naționale și internaționale

Uniunea Europeană își propune, până în 2030, să reducă la jumătate risipa alimentară de la nivelul comerțului și al consumatorilor. În România, ANSVSA și EFSA susțin eforturile de conștientizare, încurajând soluții inovatoare și parteneriate locale între autorități, afaceri și ONG-uri.

4 reguli de bază pentru consumatori:

1. Cumpărare inteligentă – evită excesele și promoțiile inutile.

2. Depozitare corectă – urmează instrucțiunile de pe etichetă.

3. Porționare atentă – mai puțin în farfurie, mai puțin la gunoi.

4. Folosirea resturilor – fii creativ și economisește.

Un gest mic = Un impact uriaș

Reducerea risipei alimentare nu este doar o chestiune de bun-simț, ci o necesitate urgentă pentru un viitor sustenabil. Schimbarea începe din frigiderul nostru.