Fenomenul exploatării minorilor prin cerșetorie a fost tema centrală a unei ședințe interinstituționale organizate luni, 3 noiembrie 2025, la sediul Instituției Prefectului – Județul Neamț. Întâlnirea a fost convocată de prefectul Adrian Bourceanu și a reunit reprezentanți ai principalelor instituții cu atribuții în domeniul protecției copilului și al ordinii publice: Direcția de Asistență Socială a municipiului Piatra-Neamț, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț (DGASPC), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Neamț, Inspectoratul de Jandarmi Județean, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) și Poliția Locală Piatra-Neamț.
Situația fenomenului și primele date raportate
În cadrul ședinței, reprezentanții instituțiilor au prezentat date actualizate privind cazurile de exploatare a minorilor prin cerșetorie, atât în municipiul reședință de județ, cât și în alte localități nemțene.
Potrivit Poliției Locale Piatra-Neamț, în cursul anului 2025 au fost aplicate peste 200 de sancțiuni contravenționale pentru cerșetorie, o parte dintre acestea vizând persoane care foloseau minori pentru a obține foloase materiale. Cele mai multe cazuri implică persoane fără venituri, fără ocupație și cu nivel redus de educație, provenind din grupuri vulnerabile.
Autoritățile au subliniat însă că sancțiunile contravenționale nu produc efecte reale în cazul acestor categorii sociale, fiind necesare măsuri integrate de asistență și reintegrare.
Copilul exploatat – victimă, nu autor
Reprezentanții DGASPC Neamț au insistat asupra faptului că minorul implicat în cerșetorie trebuie tratat ca victimă a abuzului și exploatării, nu ca autor al unei fapte antisociale. Intervenția instituțiilor trebuie declanșată încă de la primul act de exploatare, pentru a preveni traumele psihologice și riscul de recidivă.
Specialiștii au explicat că principalele cauze ale fenomenului rămân sărăcia, lipsa educației și absența sprijinului familial, iar soluțiile eficiente trebuie orientate spre educație, consiliere și sprijin material pentru familiile aflate în risc social.
Circuitul regional al cerșetoriei
Datele prezentate în cadrul ședinței arată că o parte dintre copiii identificați la cerșit în municipiul Piatra-Neamț provin din localități precum Roman și Girov, dar și din alte județe – Bacău (Buhuși) și Vrancea. În unele situații, aceleași persoane sunt observate în mai multe localități din regiune, ceea ce indică existența unui circuit interjudețean al cerșetoriei, dificil de controlat fără o cooperare extinsă între instituțiile teritoriale.
Rolul școlii și programele de reintegrare
Inspectoratul Școlar Județean Neamț a evidențiat faptul că, deși fenomenul este într-o ușoară scădere față de anii anteriori, abandonul școlar și nivelul scăzut de educație al părinților rămân factori majori de risc.
Programele educaționale „A doua șansă” și „Masă caldă” contribuie la menținerea copiilor în sistemul de învățământ, însă măsurile de prevenție trebuie extinse și asupra familiilor vulnerabile. ISJ a anunțat intenția de a intensifica acțiunile de consiliere în mediul rural și urban, în colaborare cu unitățile de asistență socială locală.
Măsuri stabilite în cadrul ședinței
În urma discuțiilor, prefectul Adrian Bourceanu a dispus constituirea unei comisii mixte de monitorizare, care va reuni toate instituțiile implicate și va urmări evoluția fiecărui caz identificat. Comisia va avea rolul de a evalua intervențiile realizate la nivel local și de a propune măsuri corective acolo unde este necesar.
De asemenea, participanții au convenit asupra următoarelor direcții de acțiune:
-
Creșterea colaborării între Poliția Locală, IPJ Neamț și DGASPC, pentru semnalarea rapidă a cazurilor și intervenția coordonată în situațiile care implică minori.
-
Promovarea numărului unic național 119 – Telefonul copilului, pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare sau exploatare.
-
Monitorizarea pe o perioadă de 30 de zile a cazurilor identificate, pentru a preveni reaparția minorilor în alte localități.
-
Continuarea programelor educaționale și sociale destinate sprijinirii familiilor cu risc social ridicat.
„Copilul folosit la cerșit nu este autorul problemei, ci victima. Este datoria noastră să intervenim coordonat, de la primul semn, și să nu permitem ca indiferența să devină complice la abuz”, a declarat prefectul Adrian Bourceanu, subliniind importanța colaborării între instituțiile publice și comunitate.
Prefectul a anunțat că va monitoriza personal modul în care autoritățile locale aplică măsurile stabilite și va solicita rapoarte periodice de la fiecare instituție implicată.
O problemă socială complexă
Fenomenul cerșetoriei care implică minori nu este doar o chestiune de ordine publică, ci o problemă socială și morală profundă, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării copiilor. Lipsa educației, absența modelelor parentale, precaritatea economică și vulnerabilitatea emoțională transformă acești copii în victime ale unui sistem care îi scapă printre degete.
Instituțiile participante au convenit că lupta împotriva exploatării minorilor prin cerșetorie nu se poate reduce la sancțiuni, ci trebuie dublată de educație, sprijin psihologic și reintegrare socială.
