Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează populația asupra riscurilor grave pe care le presupun bolile transmise prin vectori biologici, în special țânțari și căpușe. Odată cu încălzirea vremii și intensificarea activităților în aer liber, pericolul contractării unor boli infecțioase grave crește considerabil. Printre acestea se numără malaria, boala Lyme, febra Dengue, encefalita de căpușă sau virusul West-Nile.
Vectorii: mici, dar periculoși
În comunicarea oficială emisă de INSP, vectorii sunt definiți ca fiind organisme vii – în special insecte sau artropode – care pot transmite agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți) între oameni sau de la animale la om. Cei mai comuni vectori sunt țânțarii, căpușele, muștele, gândacii, unele rozătoare și păsări.
„Multe dintre aceste specii se hrănesc cu sângele mamiferelor, păsărilor sau reptilelor, ingerând microorganismele patogene odată cu sângele gazdei infectate. După o perioadă de incubare, vectorii pot transmite boala altor ființe vii, inclusiv oamenilor”, se arată în informarea INSP.
Un pericol major de sănătate publică
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că bolile transmise de vectori reprezintă peste 17% din totalul bolilor infecțioase, provocând anual peste 700.000 de decese la nivel global. Aproximativ 80% din populația lumii este expusă la cel puțin un tip de astfel de infecție, iar impactul major este resimțit în regiunile tropicale și subtropicale, în special în rândul populației sărace.
Printre bolile menționate de INSP se regăsesc:
-
Malaria, cauzată de paraziți transmiși prin înțepătura țânțarului anofel, cu circa 249 de milioane de cazuri anual și peste 608.000 de decese, în special în rândul copiilor sub 5 ani.
-
Febra Dengue, cauzată de țânțarul Aedes, afectează anual peste 96 de milioane de persoane în 132 de țări, cu aproximativ 40.000 de decese.
-
Virusul West Nile, Chikungunya, Zika, encefalita de căpușă, boala Lyme sau febra hemoragică Crimeea-Congo.
România în fața provocării
Țara noastră este, de asemenea, expusă riscului acestor infecții, mai ales în contextul schimbărilor climatice, al creșterii temperaturilor și al intensificării circulației persoanelor și mărfurilor. Conform INSP, bolile supravegheate epidemiologic în România includ:
-
Malaria (risc importat)
-
Virusul West Nile
-
Encefalita de căpușă (TBE)
-
Febra butonoasă
-
Boala Lyme
Cum ne protejăm?
INSP recomandă populației o serie de măsuri simple, dar esențiale, pentru prevenirea înțepăturilor de țânțari și mușcăturilor de căpușe:
Pentru țânțari:
-
Purtarea de haine cu mâneci și pantaloni lungi, mai ales seara.
-
Utilizarea repelentelor pe bază de DEET, Icaridin, IR 3535.
-
Montarea plaselor la ferestre și pat, utilizarea sistemelor de aer condiționat.
-
Eliminarea apei stătătoare din curți și subsoluri (locuri de reproducere a țânțarilor).
-
Acoperirea pătuțului bebelușilor cu plase speciale.
Pentru căpușe:
-
Purtarea hainelor deschise la culoare și închise la gât.
-
Verificarea și curățarea pielii după ieșiri în natură.
-
Aplicarea repelentelor și tratamentele preventive pentru animale de companie.
-
Îndepărtarea promptă și corectă a căpușelor cu penseta.
-
Dezinfectarea pielii după extragerea căpușei cu alcool sau unguente antibiotice.
Măsuri colective pentru controlul vectorilor
În afară de protecția personală, este esențial ca și autoritățile locale și comunitățile să se implice în controlul habitatelor vectorilor:
-
Eliminarea vegetației înalte și a frunzelor moarte în zonele rezidențiale.
-
Gestionarea animalelor gazdă (câini, pisici, oi, capre etc.) prin tratamente acaricide.
-
Controlul chimic al căpușelor în zonele afectate, efectuat de personal calificat.
-
Curățarea corespunzătoare a gunoiului menajer și a apei stagnante.
OMS: Strategii integrate pentru combaterea bolilor vectoriale
Organizația Mondială a Sănătății a elaborat o strategie globală pentru perioada 2017–2030, cunoscută sub numele de „Răspunsul Global pentru Controlul Vectorilor” (RGCV), care vizează:
-
Consolidarea capacităților de diagnostic și control.
-
Furnizarea de ghiduri bazate pe dovezi.
-
Suport tehnic pentru țările vulnerabile.
-
Dezvoltarea de noi tehnologii de combatere.
Bolile transmise de țânțari și căpușe sunt mai mult decât simple neplăceri sezoniere. Ele pot avea consecințe grave asupra sănătății individuale și publice. Conform specialiștilor INSP, autoprotecția și mobilizarea comunității sunt esențiale în prevenirea acestora.
Accesul la apă curată, canalizare și educație sanitară contribuie, de asemenea, la reducerea poverii bolilor vectoriale în rândul populației. În final, prevenția rămâne cel mai eficient tratament în fața unui inamic aproape invizibil, dar extrem de periculos.
